Cercetătorul francez Laurent Vinatier a fost condamnat luni, la Moscova, la trei ani de închisoare pentru că a colectat date militare fără să se înregistreze ca „agent străin”, un statut care îl obligă să se supună unor ample proceduri administrative, relatează AFP.
Arestat la 7 iunie într-un restaurant din Moscova, specialistul în istoria post-sovietică, în vârstă de 47 de ani, lucra pentru un ONG cu sediul în Elveţia specializat în medierea conflictelor în afara canalelor diplomatice oficiale. În această calitate, el a menţinut numeroase contacte şi a efectuat călătorii regulate în Rusia şi Ucraina, chiar înainte de invazia rusă din februarie 2022.
La audierile anterioare, acesta a pledat vinovat în cadrul unei proceduri simplificate care deschidea calea unei pedepse reduse. Avocaţii săi, care au solicitat o simplă amendă, au denunţat luni sentinţa ca fiind „excesiv de dură”, anunţând că vor face apel.
În „cuşca” rezervată inculpaţilor, Laurent Vinatier, cu tras la faţă şi cu mâinile uşor tremurânde, a repetat luni că îşi recunoaşte vinovăţia şi, citându-l pe Puşkin, le-a cerut judecătorilor clemenţă într-o rusă nesigură.
„Soţia mea este rusoaică, prietenii mei sunt ruşi, am trăit o viaţă rusească”, a pledat el, precizând că s-a îndrăgostit de Rusia în urmă cu douăzeci de ani, în timpul unei călătorii la Moscova şi Sankt Petersburg. În cele din urmă, pedeapsa sa a fost redusă cu doar trei luni faţă de solicitarea de luni a procurorului.
Acuzaţiile s-au bazat pe informaţiile furnizate de serviciile de securitate, FSB, care l-au acuzat pe Laurent Vinatier de trei întâlniri, între aprilie 2021 şi august 2022, cu un politolog, un expert şi un oficial rus, în timpul cărora ar fi „pus o întrebare despre desfăşurarea trupelor ruse în apropierea frontierei ucrainene” şi „despre obiectivele operaţiunii militare speciale” în Ucraina. „Ştiind foarte bine că nu a prezentat documentele necesare pentru înregistrarea sa în registrul agenţilor străini, el a cules informaţii referitoare la situaţia militară, politică, strategică şi operaţională care ar putea fi utilizate împotriva securităţii Federaţiei Ruse”, se arată în rechizitoriu.
În contextul unor relaţii extrem de proaste între Moscova şi ţările occidentale care sprijină Ucraina, în special cu Franţa, aceste acuzaţii au stârnit iniţial temeri că cercetătorul francez ar putea face obiectul unor acuzaţii mai grave, cum ar fi „spionajul”, o infracţiune pasibilă de până la 20 de ani de închisoare.
Relaţiile dintre Moscova şi Paris rămân conflictuale: Rusia, care a fost acuzată de o serie de acte de destabilizare şi dezinformare pe teritoriul francez, a acuzat Franţa că ajută regimul de la Kiev, acuzaţie reiterată chiar săptămâna trecută când Emmanuel Macron l-a primit la Paris pe omologul său Volodimâir Zelenski.
La 1 august, Occidentul şi Rusia au efectuat cel mai mare schimb de deţinuţi de la sfârşitul Războiului Rece, care a inclus eliberarea de către Moscova a jurnalistului american Evan Gershkovich şi a fostului puşcaş marin Paul Whelan. Pare puţin probabil ca universitarul francez să beneficieze de o iniţiativă comparabilă. Cu toate acestea, cazul său va figura în mod inevitabil pe agenda de priorităţi a următorului ambasador francez la Moscova, a cărui numire este în aşteptare de la plecarea lui Pierre Lévy, ultimul deţinător al postului, în luna august, scrie AFP.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
