Cel puţin noă persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise luni seara într-un atac aerian la Sumî, la aproximativ 350 km est de Kiev, anunţă marţi serviciile ucrainene de urgenţă, relatează AFP.
”Avioane inamice au atacat clădiri locuite”, anunţă pe Telegram serviciile de urgenţă, care au sosit la faţa loculuicătre ora locală 23.00 (şi ora României).
#UkraineRussianWar sumy this morning after the nightclub bombing pic.twitter.com/q6V2RUvrrB
— che guevara (@cheguev11273542) March 8, 2022
Sumî, o localitatre situată în apropierea frontierei cu Rusia, este teatrul unor confrunătri armate de mai multe zile.
Rusia a promis să deschidă marţi coridoare umanitare prin care mii de civili să se refugieze din principalele oraşe din ţară - aflate sub focul artileriei ruse de aproape două săptămâni -, în urma mai multor încercări de evacuare, eşuate.
Moscova a anunţat luni seara un armistiţiu ”începând de la ora (Moscovei) 10.00 (9.00, ora României), pe 8 martie”, în vederea civililor de la Kiev şi din oraşele Sumî, Cernihiv şi Mariupol, a anunţat într-un comunicat celula însărcinată cu operaţiuni umanitare în Ucraina de la Ministerul rus al Apărării.
Acest anunţ a fost făcut în urma celei de a treia runde de negocieri ruos-ucrainene, luni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat luni armata rusă de faptul că a zădărnicit evacuarea civililor prin culoare umanitare.
Avioane ruseşti au lansat bombe, în noaptea de luni spre marţi, la Sumî (nord-est), avariind case în zone rezidenţiale, a annţat pe Telegram comandantul Administraţiei Militare a Sumî, Dmitro Jiviţki.
Rusia a trimis în Ucraina aproape toate trupele pe care le-a comasat în ultimele luni la frontera cu Ucraina - peste 150.000 de militari, estimează Pentagonul, care a trimis 500 de militari suplimentari în Europa, pentru a consolida securitatea NATO.
Cel puţin 13 persoane au fost ucise în bombardamente vizând o fabrică de pâine la Makariv, la aproximativ 50 km vest de Kiev, au anunţat serviciile ucrainene de salvare.
Peste 1,7 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, dintre care peste jumătate în Polonia, potrivit ultimelor date ONU.
Preşedinţii american Joe Biden şi francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Boris Johnson sunt ”hotărâşi să continue să crească preţul” de plătit al Rusei din cauza invaziei Ucrainei, a anunţat luni, într-un comunicat, Casa Albă.
Rusia a avertizat cu privire la ”consecinţe catastrofale” pe piaţa mondială în cazul în care Occidentul impune un embargo petrolului rusesc, aflat în discuţie între Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).
Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a anunţat luni că a primit informaţii potrivit cărora obuze de artilerie au avariat un centru de cercetare nucleară ucrainean, la Harkov, ”fără consecinţe radiologice”.
”Inventarul materiilor radioactive al instalaţiei este foarte slab”, subliniază AIEA şi dă asigurări că ”pagubele (...) semnalate nu au nicio consecinţă radiologică”.
Uniunea Europeană a lansat procedura de examinare a cererilor de aderare la UE ale Ucranei, Georgiei şi Republicii Moldova, a anunţat preşedinţia franceză a Consiliului European.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
