Cel puţin 16 militari şi câţiva civili au fost ucişi şi peste 100 au fost răniţi, în cele mai intense upte între Armedia şi Azerbaidjan produse din 2016, readucând temerile legate de stabilitatea din sudul Caucazului. Un coridor al conductelor care transportă petrol şi gaze către pieţele mondiale, transmite Reuters.
Ciocnirile dintre cele două foste republici sovietice, care s-au aflat în război în anii 1990, sunt cea mai recentă explozie a unui conflict de lungă durată asupra Nagorno-Karabakh, o regiune separatistă care se află în interiorul Azerbaidjanului, dar este condusă de etnici armeni.
Nagorno-Karabakh a anunţat că 16 dintre militarii săi au fost ucişi şi peste 100 de răniţi după ce Azerbaidjanul a lansat un atac aerian şi de artilerie duminică dimineaţa. Armenia şi Nagorno-Karabakh au declarat legea marţială şi au mobilizat populaţia masculină.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Azerbaidjanul, care a declarat şi legea marţială, a declarat că forţele sale au răspuns bombardamentelor armene şi că au preluat controlul a până la şapte sate, deşi Nagorno-Karabakh a negat acest lucru. Procuratura Azerbaidjanului a declarat că cinci membri ai unei familii au fost ucişi de bombardamente armene.
Ciocnirile au determinat un val de eforturi de diplomaţie pentru a preveni o nouă izbucnire a unui conflict vechi de decenii între Armenia creştină majoritară şi Azerbaidjanul în mare parte musulman, Rusia solicitând încetarea imediată a focului şi o altă putere regională, Turcia, anunţând că va sprijini Azerbaidjanul.
Conductele care transportă petrol caspic şi gaze naturale din Azerbaidjan către restul lumii trec aproape de Nagorno-Karabakh. Armenia a avertizat, de asemenea, despre riscurile de securitate din Caucazul de Sud în iulie, după ce Azerbaidjanul a ameninţat că va ataca centrala nucleară a Armeniei ca posibilă represiune.
Nagorno-Karabakh s-a desprins de Azerbaidjan într-un conflict care a izbucnit în momentul prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991.
Deşi s-a convenit o încetare a focului în 1994, după ce mii de oameni au fost ucişi şi mulţi mai mulţi strămutaţi, Azerbaidjanul şi Armenia se acuză frecvent reciproc de atacuri în jurul Nagorno-Karabakh şi de-a lungul frontierei separate azeri-armene.
În ciocnirile de duminică, activiştii armeni pentru protejarea drepturilor omului au spus că o femeie şi un copil armean au fost ucişi.
Armenia a declarat că forţele azere au atacat ţinte civile, inclusiv capitala Nagorno-Karabakh, Stepanakert, şi au promis un „răspuns proporţional”.
”Rămânem puternici lângă armata noastră pentru a ne proteja patria de invazia azerilor”, a scris prim-ministrul armean Nikol Pashinyan pe Twitter.
Azerbaidjanul a negat o declaraţie a ministerului armean al Apărării în care se spune că elicopterele şi tancurile azere au fost distruse şi a acuzat forţele armene de lansarea unor atacuri ”deliberate şi vizate” de-a lungul liniei frontului.
”Ne apărăm teritoriul, cauza noastră este corectă!” a spus preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, într-un discurs adresat naţiunii.
Turcia a anunţat că vorbeşte cu membrii grupului de la Minsk, care mediază între Armenia şi Azerbaidjan. Rusia, Franţa şi Statele Unite sunt copreşedinţi.
Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu Pashinyan, dar nu au fost disponibile detalii despre conversaţie, iar preşedintele turc Tayyip Erdogan a vorbit cu Aliyev.
Erdogan, promiţând sprijinul pentru aliatul tradiţional Azerbaidjan, a declarat că Armenia este ”cea mai mare ameninţare la adresa păcii din regiune” şi a cerut ”întregii lumi să fie alături de Azerbaidjan în lupta lor împotriva invaziei şi cruzimii”.
Pashinyan a reacţionat, a îndemnat comunitatea internaţională să se asigure că Turcia nu se implică în conflict.
Franţa a îndemnat, de asemenea, părţile să pună capăt ostilităţilor, iar Papa Francisc a făcut apel la soluţionarea diferendelor lor prin negocieri.
Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat, de asemenea, ambele părţi să oprească acţiunile militare şi să revină la negocieri.
Cel puţin 200 de persoane au fost ucise în aprilie 2016, în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. Cel puţin 16 persoane au fost ucise în ciocniri în iulie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
