Doi bărbaţi exoneraţi în 2021, după ce au ispăşit fiecare câte 20 de ani de închisoare în dosarul asasinării în 1965 a lui Malcolm X, victime ale uneia dintre cele mai mari erori judiciare din istoria afro-americanilor, urmează să primească în total 36 de milioane de dolari de la oraşul şi statul New York, relatează AFP.
Avocatul David Shanies, apărătorul lui Muhammad Aziz, în vârstă de 84 de ani, şi al familiei lui Khalil Islam, care a murit în 2009, a confirmat duminică, într-un e-mail transmis AFP, că ”o nedreptate a fost recunoscută azi şi s-a făcut un pas modest în vederea corectării acesteia”.
”CONDAMNAŢI PE NEDREPT”
Directorul juridic al Primăriei New York a dezvăluit ziarului The New York Times (NYT) încheierea unui acord de despăgubire financiară cu ”domnii Aziz şi Islam, condamnaţi pe nedrept pentru această crimă” - asasinarea lui Malcolm X, la 21 fenruarie 1965, la tribuna Audubon Ballroom, o sală de spectacole din Harlem, un cartier în nordul Manhattanului.
Cei doi bărbaţi - membri ai mişcării lui Malcolm X ”Nation of Islam” - au fost condamnaţi în 1966 la pedepse grele cu închisoarea şi au petrecut amândoi, în total, 42 de ani după gratii pentru crimă pe care nu au comis-o.
LOVITURĂ DE TEATRU
La 19 noiembrie 2021, într-o adevărată lovitură de teatru judiciară - istorică -, Curtea Supremă a statului New York i-a exonerat.
Justiţia şi-a recunoscut inclusiv ”eşecul” încarcerării a doi nevinovaţi cu privire la asasinarea simbolului cauzei persoanelor de culoare din anii '60 în Statele Unite.
Dispariţia lui Malcolm X a reprezentat o lovitură de tunet în istoria dureroasă a afro-americanilor, o ”tragedie (...) resimţită în întreaga lume şi agravată de faptul că a condus la condamnarea şi încarcerarea a doi bărbaţi tineri de culoare în America”, a denunţat avocatul David Shanies.
El a confirmat cifrele NYT - 26 de milioane de dolari urmează să fie plătiţi de către oraşul New York, iar zece milioane de dolari de către statul New York.
Muhammad Aziz, eliberat în 1985, şi Khalil Islam, eliberat în 1987 şi mort în 2009, la vârsta de 74 de ani, şi-au clamat mereu nevinovăţia.
Al treilea condamnat - Mujahid Abdul Halim - a recunoscut, la acea vreme, că a tras în Malcolm X şi i-a scos pe cei doi co-acuzaţi din cauză, însă în zadar, până în 2020, când justiţia din New York a redeschis dosarul.
Acest lucru s-a întâmplat după ce Netflix a difuzat, în februarie 2020, documentarul ”Who Killed Malcolm X?”, care a relansat îndoieli cu privire la prezenţa lui Aziz şi Islam la locul asasinatului.
După luni de anchetă de revizuire, procurorul de atunci al Manhattanului, Cyrus Vance, s-a aliat cu avocaţii celor doi şi cu organizaţia ”The Innocence Project”, care luptă împotriva erorilor judiciare, şi a depus o moţiune de anulare la Curtea Supremă newyorkeză.
În noiembrie 2021, în direct, la televiziune, şi în aplauze, procurorul Vance a prezentat ”scuze” din partea autorităţilor judiciare americane pentru ”decenii de nedreptate” şi ”încălcări inacceptabile ale legii şi încrederii opiniei publice”.
În şedinţa de la Curte, el a ”recunoscut gravitatea acestei erori” judiciare, fără să se extindă la zvonuri cu privire la rolul tulbure pe care l-a jucat la acea vreme poliţia federală (FBI) şi Poliţia New Yorkului.
MALCOLM X, AMENINŢAT
La momentul asasinării sale, Malcolm X, în vârstă de 39 de ani, o figură radicală a cauzei afro-americane, acuzat de către criticii săi de faptul că îndemna la violenţă şi la separatism, a ieşit din ”Nation of Islam” şi a făcut un viraj mai consensual.
El a fost ameninţat, atunci, de către membri din fosta sa mişcare, iar domiciliul său de la New York a fost ţinta unui atentat cu câteva zile mai înainte.
Documentarul Netflix are la bază teza unui istoric neprofesionist de la Washington, Abdur-Rahman Muhammad, care apără nevinovăţia lui Aziz şi Islam şi potrivit căreia cel de-al treilea condamnat, care a recunoscut faptele, a acţionat împreună cu alţi patru membri ai ”Nation of Islam” de la o moschee din Newark, în statul New Jersey, în apropiere de New York.
Asasinatul lui Malcom X a zguduit Statele Unite, care se aflau în toiul unor tensiuni politice şi sociale în anii '60, marcaţi de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963 şi de asasinarea reprezentantului drepturilor civice Martin Luther King în 1968.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.