Cehia a cerut joi Rusiei retragerea majorităţii diplomaţilor de la Praga, escaladând cea mai gravă dispută diplomatică dintre cele două ţări din ultimele decenii, transmite Reuters.
Conflictul legat de spionaj a izbucnit sâmbătă, când Praga a expulzat 18 diplomaţi ruşi, pe care i-a identificat ca fiind ofiţeri de informaţii.
De asemenea, autorităţile cehe au afirmat că doi spioni ruşi, acuzaţi de otrăvirea unui fost agent rus, la Londra, cu agentul neurotoxic noviciok, se află în spatele exploziei produse în 2014 la un depozit ceh de armament, în urma căreia au murit doi oameni.
Rusia a negat acuzaţiile Cehiei, iar duminică a ordonat plecarea a 20 de diplomaţi cehi, ca măsură de retorsiune.
Decizia de joi, anunţată de ministrul de Externe Jakub Kulhanek, impune ca Rusia să aibă acelaşi număr de trimişi ca şi Republica Cehă la Moscova. Asta înseamnă că Rusia va trebui să retragă 63 de diplomaţi şi alţi angajaţi din Praga, deşi Praga a dat timp până la sfârşitul lunii mai pentru a face acest lucru.
Împreună cu măsura iniţială, acest lucru va reduce considerabil cea care a fost de departe cea mai mare misiune externă la Praga şi mult mai mare decât reprezentarea cehă la Moscova.
"Vom pune un plafon pentru numărul de diplomaţi de la ambasada rusă la Praga la nivelul actual al ambasadei noastre la Moscova. Nu vreau să escaladez inutil ... dar Republica Cehă este o ţară încrezătoare în sine şi va acţiona ca atare. Aceasta nu vizează ruşii sau naţiune rusă, ci o reacţie la activităţile serviciilor secrete ruseşti de pe teritoriul nostru, a spus Kulhanek". Î
Ca reacţie, Ministerul rus de Externe a cerut o reducere a personalului ambasadei cehe, făcând aluzie la disparitatea numărului de angajaţi locali.
"Ambasadorului (ceh) i s-a spus că ne rezervăm dreptul de a lua alte măsuri în cazul în care isterica campanie anti-rusă va continua să crească", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zakharova, într-un comunicat.
Într-un moment de tensiune acută în relaţiile Rusiei cu Occidentul, disputa a determinat NATO şi Uniunea Europeană să îşi exprime sprijinul faţă de Republica Cehă, care este membră a ambelor blocuri.
"Aliaţii îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la acţiunile destabilizatoare pe care Rusia le desfăşoară în continuare în zona euro-atlantică, inclusiv pe teritoriul alianţei, şi se solidarizează pe deplin cu Republica Cehă", au declarat 30 de aliaţi ai NATO într-un comunicat.
Slovacia a expulzat joi trei trimişi ruşi, în solidaritate cu Republica Cehă. Răspunsul rus la acest pas nu a fost imediat clar.
În ultima săptămână, Moscova a dat afară şi diplomaţi din Bulgaria, Polonia şi Statele Unite, ca represalii pentru expulzarea propriului personal.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova are o viziune negativă asupra ”isteriei” de la Praga.
Preşedintele Vladimir Putin a avertizat puterile străine în discursul său despre starea naţiunii de miercuri să nu depăşească ”liniile roşii” ale Rusiei, spunând că Moscova le va face să regrete.
Cehia afirmă că pierderea celor 20 de angajaţi a paralizat efectiv funcţionarea ambasadei lor din Moscova.
Dimensiunea ambasadei ruseşti la Praga este o continuare a situaţiei din era comunistă, de dinainte de 1989, şi era aproximativ dublă faţă de ambasada SUA, până în această săptămână.
Kulhanek a declarat la televiziunea cehă că Rusia i-a spus joi trimisului ceh că acum va exista ”o paritate strictă”. El a afirmat că asta înseamnă că fiecare ţară va avea 7 diplomaţi şi alte 25 de persoane, la ambasadele respective, care este nivelul actual al personalului ceh la Moscova.
El a spus că partea cehă se gândeşte cum să procedeze mai departe, după cererea Rusiei de a reduce numărul angajaţilor locali.
Ministerul a declarat miercuri că Rusia are 27 de diplomaţi şi 67 de angajaţi la Praga, după expulzările anterioare. Serviciul de contrainformaţii ceh a spus în repetate rânduri că misiunea a servit ca bază pentru munca de informaţii şi că dimensiunea sa a făcut dificilă reducerea acestor activităţi.
Cei doi suspecţi numiţi de Praga în legătură cu explozia din 2014 de la depozitului de muniţii, cunoscuţi sub pseudonimele Ruslan Boşirov şi Alexandr Petrov, ar face parte din unitatea de elită 29155 a serviciului de informaţii militare GRU din Rusia.
Marea Britanie i-a acuzat în lipsă de tentativă de crimă, după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale cu agentul neurotoxic noviciok, în oraşul englez Salisbury, în 2018. Persoanele vizate au supravieţuit, dar un membru al publicului a murit. Kremlinul a negat implicarea în incident.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
