Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar CEDO lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.
CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.
Asyfel, Remiveş şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cei şapte judecători CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.
Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.
Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român.
În aceste condiţii, CEDO cere României să implementeze măsuri care să diminueze supraaglomerarea din închisori şi să amelioreze condiţiile de detenţie. Instanţa lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri concrete trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.
În plus, statul trebuie să implementeze căi de “recurs preventiv” şi “recurs compensatoriu specific”, potrivit deciziei CEDO. “Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţia (pentru Drepturile Omului – n.r.) şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”, a anunţat instanţa pe site.
În aceste condiţii, CEDO a hotărât să suspende analizarea unor plângeri similare timp de şase luni, până când Bucureştiul va prezenta un plan de măsuri pentru rezolvarea situaţiei.
PLÂNGERILE DEPUSE LA CEDO ŞI CONCLUZIILE INSTANŢEI
Invocând Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante, reclamanţii s-au plâns de condiţiile din închisorile Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui, precum şi din arestul Poliţiei din Baia Mare. Ei au sesizat CEDO în 2012 şi 2013.
Instanţa a constatat că spaţiul personal atribuit reclamanţilor a fost, în cea mai mare parte a perioadei de detenţie, mai mic de trei metri pătraţi. În plus, ei nu au avut parte de lumină naturală în celule, plimbările zilnice au fost foarte scurte, toaletele erau insalubre şi, uneori, nu erau separate. Rezmivel nu a avut parte de suficiente activităţi sociocultale, Mavroian nu a avut acces suficient la apă caldă, Moşmonea a avut de suferit de pe urma ventilaţiei inadecvate din celule, a mucegaiului, a insectelor şi şobolanilor, a saltelelor uzate şi a mâncării de proastă calitate, iar Gaszi de condiţii igienico-sanitare insuficiente, a precizat Curtea.
CEDO a subliniat aceste condiţii nu reprezintă, în sine, tratamente inumane sau degradante, dar, ţinând cont că au provocat suferinţe suplimentare reclamanţilor şi că nu sunt cazuri izolate, încalcă Articolul 3 al Convenţiei pentru Drepturile Omului.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara, luni, că speră într-o hotărâre echilibrată care să înţeleagă condiţiile concrete din penitenciarele din ţara noastră. “Guvernul a iniţiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea condiţiilor precare, pentru îndeplinirea exigenţelor stabilite de Convenţia Drepturilor Omului, legislaţia României şi jurisprudenţa CEDO: modernizarea penitenciarelor, construcţia de noi penitenciare, legea graţierii, legea recursului compensatoriu”, a precizat ministrul Justiţiei.
El spunea că, după decizia CEDO, va prezenta o foaie de parcurs pentru îndeplinirea cerinţelor instanţei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
