Fostul premier Boris Johnson şi-a făcut prima apariţie în campanie - în contextul în care conservatorii, aflaţi la putere în Regatul Unit, sunt creditaţi cu o înfrângere istorică joi - cu scopul de a avertiza împotriva venirii la putere a laburiştilor de centru-stânga, relatează AFP.
Johnson - care se află în relaţii proaste cu actualul premier Rishi Sunak - a rămas până acum departe de campanie, iar apariţia sa, marţi seara târziu, la o mică reuniune electorală a conservatorilor, la Londra, a fost o surpriză.
Boris Johnson has warned voters of the perils of a “sledgehammer majority” for Labour that would deliver “the most Left-wing government since the war”.
— The Telegraph (@Telegraph) July 3, 2024
Read more here https://t.co/hjPfoBtqT6 pic.twitter.com/CciBnHvgtB
El a luat cuvântul înaintea lui Sunak.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Dacă vreţi cu adevărat impozte mai mari (...), dacă vreţi o imigraţie necontrolată şi dacă vreţi plecăciuni inutile în faţa Bruxellesul, votaţi cu Partidul Laburist joi”, a ameninţat Boris Johnson.
”Dacă vreţi să protejăm democraţia noastră şi economia noastră şi să păstraţi această ţară puternică în străinătate (...), atunci ştiţi ce aveţi de făcut”, a adăugat el. ”Votaţi cu conservatorii, joi”.
Însă nu se mai pariază, jocul s-a terminat.
După şase săptămâni de campanie şi 14 ani de putere conservatoare în care s-au succedat cinci premieri - dintre care patru au fost obligaţi să demisioneze -, regatul urmează să schimbe joi direcţia către centru-stânga cu Keir Starmer ca şef de Guvern.
Nume grele conservatoare - cu Rishi Sunak în frunte - sunt reduse la implorarea alegătorilor să nu le dea ”o supermajoritate” laburiştilor în Camera Comunelor.
”Probabil că ne aflăm în ajunul celui mai mare tsunami (laburist) pe care l-am cunoscut vreodată în această ţară”, a recunoscut miercuri la Times Radio ministrul Muncii Mel Stride, un pilon al campaniei lui Rishi Sunak.
”S-a terminat şi trebuie să ne pregătim de realitate şi de frustrarea opoziţiei”, scrie în The Telegraph fostul ministru de Interne Suella Braverman.
După ani grei în care britanicii au traversat Brexitul, criza economică şi socială, pandemia covid-19, scandaluri şi instabilitatea politică, alegătorii aspiră la un singur lucru - schimbarea.
Ei sunt pregătiţi să-i dea o şansă lui Keir Starmer, un laburist auster şi puţin cunoscut, în vârstă de 61 de ani, un fost avocat al apărării drepturilor omului şi apoi procuror general, ales deputat în urmă cu doar nouă ani.
El urmează se devină premier, un post care-i revine şefului partidului care obţine majoritatea mandatelor în alegerile legislative.
Keir Starmer, care a încercat să proiecteze o imagine serioasă şi fermă, mai ales fiscală şi economică, după ce şi-a recentrat partidul fără să ezite, a averrtizat deja că nu are o ”baghetă magică”.
Însă acest bărbat de origine modestă, fiul unui sculer şi unei infirmiere, vorbeşte despre integritate şi simţul datoriei în politică.
”Ţara mai întâi, partidul după aia”, repetă el cu regularitate.
FARAJ, ÎN AMBUSCADĂ
Economia, degradarea serviciului sănătăţii publice şi imigraţia se află între îngrijorătile majore ale alegătorilor.
Partidul Reform UK (naţionalist) şi liderul acestuia Nigel Farage, care încearcă - a opta oară - să fie ales în Camera Comunelor, a făcut din imigraţie principalul său cal de bătaie, de care leagă toate relele de care suferă Regatul Unit, de la lipsa locuinţelor şi dificultatea de a fi îngrijit la NHS şi până la lipsa locurilor de muncă în rândul anumitor tineri.
Un veritabil tribun, el a intrat în cursă luna trecută, crescând imediat intenţiile de vot ale partidului său, care îi talonează acum pe conservatori şi pe care chair i-a depăşit în anumite sondaje.
Rishi Sunak, premier de 20 de luni, a depus toate eforturile să evite dezastrul anunţat al partidului său.
El a anunţat scăderi de impozite, a promis zile mai bune şi a încercat până la capăt să recupereze alegători care ezită între Reform UK şi Partidul Conservator în circumscripţiile în care scrutinul urmează să fie strâns.
Reform UK prezintă în acest an peste 600 de candidaţi - sunt în joc 650 de circumscripţii -, iar în pofida faptului că tipul de scrutin uninominal într-un tur avantajează marile partide, Nigel Farage nu şi-a ascuns intenţiile.
El vrea să-i dea afară pe conservatorii uzaţi de disensiuni interne şi să-şi transforme formaţiunea într-un partid mare de opoziţie cu scopul de a obţine o victorie în alegerile don 2029.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
