Născut în România, Benjamin Ferencz, ultimul procuror supravieţuitor al proceselor de la Nürnberg din Germania - care au adus în faţa justiţiei criminalii de război nazişti după cel de-al Doilea Război Mondial - şi un apostol de lungă durată al dreptului penal internaţional, a murit vineri la vârsta de 103 ani, a anunţat NBC News, citându-l pe fiul său, relatează Reuters.
Avea doar 27 de ani când a fost procuror, în 1947, la Nürnberg, unde acuzaţii nazişti, printre care Hermann Göring, au fost judecaţi pentru crime împotriva umanităţii, inclusiv pentru Holocaust, genocidul în care şase milioane de evrei şi milioane de alte persoane au fost ucise sistematic. Benjamin Ferencz, avocat cu studii la Harvard, a obţinut condamnarea a numeroşi ofiţeri germani care au condus escadroanele itinerante ale morţii în timpul războiului.
Ferencz a pledat apoi timp de zeci de ani pentru crearea unei curţi penale internaţionale, un obiectiv realizat odată cu înfiinţarea tribunalui internaţional care are sediul la Haga, în Olanda.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ferencz a fost, de asemenea, un donator important pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, înfiinţat la Washington.
Circumstanţele decesului său nu au fost dezvăluite imediat. The New York Times a relatat că Ferencz a murit într-un centru de asistenţă socială din Boynton Beach, Florida.
PROCUROR DE SUCCES LA 27 DE ANI
"Astăzi, lumea a pierdut un lider în căutarea justiţiei pentru victimele genocidului şi ale crimelor conexe. Plângem moartea lui Ben Ferencz, ultimul procuror de la Nürnberg pentru crime de război. La vârsta de 27 de ani, fără nicio experienţă anterioară în procese, el a obţinut verdicte de vinovăţie împotriva a 22 de nazişti", a transmis Muzeul Holocaustului din SUA într-o postare pe Twitter.
La Nürnberg, Ferencz a devenit procurorul-şef al Statelor Unite în procesul a 22 de ofiţeri care au condus echipele mobile paramilitare cunoscute sub numele de Einsatzgruppen, care făceau parte din faimoasele trupe SS naziste şi al căror rol era să se ocupe de uciderile în masă. Aceste echipe au efectuat asasinate în masă împotriva evreilor, ţiganilor şi altor persoane - în principal civili - în timpul războiului din Europa ocupată de Germania nazistă şi au fost responsabile pentru mai mult de un milion de morţi.
CE A SPUS FERENCZ ÎN PROCESUL DE LA NURNBERG
"Cu durere şi cu speranţă dezvăluim aici masacrul deliberat a peste un milion de bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi şi lipsiţi de apărare", a declarat Ferencz în declaraţia sa de deschidere a procesului de la Nurnberg. "Acesta a fost rezultatul tragic al unui program de intoleranţă şi aroganţă. Nu răzbunarea este scopul nostru, dar nici nu căutăm doar o pedeapsă dreaptă. Cerem acestei instanţe să afirme, prin acţiune penală internaţională, dreptul omului de a trăi în pace şi demnitate, indiferent de rasa sau de credinţa sa. Cazul pe care îl prezentăm este o pledoarie a umanităţii în faţa legii", a arătat Ferencz.
Procurorul a declarat în faţa instanţei că ofiţerii acuzaţi au dus la îndeplinire în mod metodic planuri pe termen lung de exterminare a grupurilor etnice, naţionale, politice şi religioase care erau "condamnate în mintea naziştilor".
"Genocidul - exterminarea unor întregi categorii de fiinţe umane - a fost un instrument principal al doctrinei naziste", a arătat Ferencz.
Toţi inculpaţii au fost condamnaţi, iar 13 dintre ei au primit pedeapsa cu moartea. Acesta a fost primul caz din cariera lui Ferencz.
NĂSCUT ÎN ROMÂNIA
Născut la 11 martie 1920 în Transilvania, România, Ferencz avea 10 luni când familia sa s-a mutat în Statele Unite, unde a crescut în sărăcie, în cartierul "Hell's Kitchen" (Bucătăria Iadului) din New York City. După ce a absolvit Facultatea de Drept de la Harvard în 1943, s-a înrolat în armata americană şi a luptat în Europa, înainte de a se alătura secţiei pentru crime de război a armatei americane, nou înfiinţată.
El a confiscat documente şi a înregistrat probe în lagărele naziste ale morţii, precum Buchenwald, după eliberarea lor de către forţele aliate, inspectând scenele de degradare umană, inclusiv grămezile de cadavre emaciate şi crematoriile unde erau incinerate un număr incalculabil de cadavre.
După ce războiul s-a încheiat în 1945, Ferencz a fost recrutat pentru a participa la urmărirea penală a SUA în cadrul proceselor pentru crime de război de la Nürnberg, un oraş în care liderii nazişti organizaseră ample mitinguri de propagandă înainte de război. Ferencz a lucrat sub comanda generalului american Telford Taylor.
VOIA SĂ ŞTIE CE E ÎN MINTEA UNOR CRIMINALI DE RĂZBOI
Procesele au fost controversate la vremea respectivă, dar au sfârşit prin a fi salutate ca o piatră de hotar pe calea stabilirii dreptului internaţional şi a tragerii la răspundere a criminalilor de război în cadrul unor procese echitabile.
"Ceea ce a fost cel mai semnificativ a fost că ne-a oferit şi mi-a oferit o perspectivă asupra mentalităţii criminalilor în masă", mărturisea Ferencz într-un interviu acordat în 2018 Asociaţiei Baroului American. "Uciseseră cu sânge rece peste un milion de oameni, inclusiv sute de mii de copii, şi am vrut să înţeleg cum se face că oameni educaţi - mulţi dintre ei aveau doctorate sau erau generali în armata germană - puteau nu doar să tolereze, ci şi să conducă şi să comită astfel de crime oribile", a spus procurorul.
După procesele de la Nürnberg, Ferencz a lucrat pentru a asigura despăgubiri pentru victimele şi supravieţuitorii Holocaustului.
A PLEDAT PENTRU CREAREA CPI ŞI A CRITICAT SUA
Ulterior, el a pledat pentru crearea unui tribunal penal internaţional. În 1998, 120 de ţări au adoptat la Roma un statut pentru înfiinţarea Curţii Penale Internaţionale, care a intrat în vigoare în 2002.
La vârsta de 91 de ani, Ferencz a luat parte la primul caz în faţa curţii, susţinând o declaraţie finală în cadrul urmăririi penale a lui Thomas Lubanga Dyilo, acuzat de crime de război în Congo, care a fost condamnat pentru crime de război.
De-a lungul anilor, Ferencz a criticat acţiunile ţării sale, inclusiv în timpul războiului din Vietnam. În ianuarie 2020, el a scris un articol de opinie în New York Times în care a calificat uciderea de către SUA a unui lider militar iranian de rang înalt, într-un atac cu dronă, drept o "acţiune imorală" şi "o încălcare clară a dreptului naţional şi internaţional".
"Motivul pentru care am continuat să-mi dedic cea mai mare parte a vieţii mele prevenirii războiului este conştientizarea faptului că următorul război îl va face pe ultimul să pară o joacă de copii", spunea el în 2018 în faţa baroului. "Legea, nu războiul rămâne sloganul meu şi speranţa mea", a punctat fostul magistat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
