Un ajutor de urgenţă din partea Uniunii Europene destinat celor mai afectate state membre UE de criza covid-19 este necesar să ia forma unor împrumuturi rambursabile - şi nu a unor subvenţii -, a respins marţi Cancelaria austriacă, citată de cotidianul Die Presse, o propunere franco-germană de relansare economică, relatează Reuters.
Acest proiect este necesar să fie aprobat în unanimitate pentru a fi implementat.
”Noi continuăm să dăm dovadă de solidaritate şi să suţinem ţările cele mai afectate de criza (covid-19), însă acest lucru este necesar să aibă loc prin împrumuturi şi nu prin intermediul subvenţiilor”, subliniază într-un comunicat citat de Die Prese Cancelaria austriacă.
Cuplul franco-german a propus luni un plan în vederea unei relansări economice în valoare de 500 de miliarde de euro, cu scopul de a ajuta UE să depăşească criza istorică declanşată de pandemia noului coronavirus - printr-un mecanism fără precedent de punere în comun a datoriei europene, scrie AFP.
”În vederea susţinerii unei relansări (economice) durabile şi consolidării creşterii (economice) în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui Fond de relansare (economică) ambiţios, temporar şi ţintit”, în cadrul viitorului buget UE, dotat cu ”500 de miliarde de euro”, au anunţat cele două ţări într-o declaraţie comună.
Un element fără precedent în construcţia europeană este faptul că atât Parisul, cât şi Berlinul propun ca această susţinere să fie finanţată prin împrumuturi ale Comisiei Europene (CE) de pe piaţă, ”în numele UE”.
Aceşti bani urmează să fie vărsaţi apoi, prin ”cheltuieli bugetare”, ţărilor europene, ”sectoarelor şi regiunilor celor mai afectate”, se subliniază în declaraţie.
”Aceste 500 de miliarde (de euro) nu vor fi rambursate de către beneficiarii care folosesc aceşti bani”, a precizat preşedintele francez Emmanuel Macron într-o videoconferinţă de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel.
”Acestea nu vor fi împrumuturi, ci donaţii” directe ţărilor celor mai afectate, a subliniat el.
Miza politică a unei asemenea propuneri este foarte puternică, într-o UE care s-a sfâşiat, până la punctul unei rupturi, în timpul crizei financiare şi a Grexitului, în spinoasa problemă a ”mutaualizării” datoriilor.
”Este cu adevărrat important”, a reacţionat pe Twitter Jacob F Kirkegaard de la Peterson institute for International Economics.
Este un ”semnal istoric”, consideră directorul Centrului Jacques Delors de la Berlin Henrik Enderlein.
Economistul Jean Pisani-Ferry consideră că este vorba despre un ”«reboot» al cuplului franco-german Impresionat. Acum începe cel mai dur lucru - negocierile UE în 27”.
VIENA VREA ”ÎMPRUMUTURI”
Un asemenea plan ar constitui un pas fără precedent către o punere în comun a datoriilor la nivel european, faţă de care atât Berlinul, cât şi alte ţări din Europa de Nord au fost mult timp ostile.
”Franţa şi Germania se poziţionează în favoarea solidarităţii” europene, a subliniat Merkel, recunoscând că propunerea este ”curajoasă” şi susceptibilă să fie crtiicată inclusiv în Germania.
Cele 500 de miliarde de euro s-ar adăuga celor 500 de miliarde de euro deja hotărâte de către miniştrii Finanţelor din zona euro, constituind capacităţi de împrumut.
În total, Europa ar urma astfel să deblocheze 1.000 de miliarde de euro în vederea contracarării recesiunii istorice care se profilează în 2020 în zona euro (-7,7%, potrivit ultimelor previziuni ale CE).
Rămâne de-acum ca cuplul franco-german să convingă toate statele membre UE.
Negocieri în acest sens între Cei 27 ar putea fi delicate şi să urmărească linia fracturii tradiţionale în UE între ”Nord” şi ”Sud”.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a reacţionat pe Twitter, declarându-se în favoarea unor ”împrumuturi” şi subliniind că nu vrea o creştere a bugetului UE, ci o redistribuire a resueselor.
Kurz a discutat despre acest lucru cu liderii din Danemarca, Olanda şi Suedia, alte ţări susceptibile să se opună propunerii franco-germane.
Anturajul premierului italian Giuseppe Conte şi Guvernul spaniol au salutat ”un pas în direcţia cea bună”, pe care care cele două ţări afirmă că o doresc.
”MOMENT HAMILTONIAN?”
”Propunerile franco-germane sunt ambiţioase, ţintite şi binevenite”, s-a felicitat preşedinta Băncii centrale Europene (BCE) Christine Lagarde.
Preşedinta CE Ursula von der Leyen şi-a exprimat la rândul său ”bucuria faţă de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei”.
Von der Leyen urmează să-şi prezinte la 27 mai propriul plan de relansare economică a UE.
”Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine de asemenea cont de punctele de vedere ale tuturor statelor membre li Parlamentului European (PE)”, a precizat von der Leyen.
Din această Europă unită este necesar să se nască o ”Europă a Sănătăţii”, şi-au exprimat dorinţa Parisul şi Berlinul.
”Noi vrem să dotăm Europa cu competenţe foarte concrete în domeniul sănătăţii”, a anunţat Macron - ”prin stocuri comune de măşti şi teste, capacităţi de achiziţionare comune şi coordonate în privinţa tratamentelor şi vaccnurilor, planuri de prevenţie împărtăşite privind epidemiile, metode comune de înregistrare a cazurilor”, a continuat el.
”Această Europă a Sănătăţii nu a existat niciodată, ea trebuie să devină prioritatea noatră”, a subliniat preşedintele francez.
Enderlein consideră că, ceea ce contează cel mai mult azi este că Franţa şi Germania sunt de acord ca, într-ocirză, UE să poată emite propria datorie la scară mare. Semnalul politic este că UE este mai mult decât un grup de state naţiuni şi arepropria identitate federală”.
”Poate că am asistat la un momet hamiltonian”, apreciază el, referindu-se la Alexander Hamilton, un secretar al Trezoreriei, unul dintre părinţii federalismului american prin centralizarea datoriilor statelor americane în anii 1790.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
