Statele Unite, Australia şi Regatul Unit se asociază în vederea unei noi generaţii de submarine cu propulsie nucleară - denumite SSN-AUKUS -, iar Australia urmează să cumpere trei submarine americane cu propulsie nucleară din clasa Virginia şi poate opta să cumpere încă două, anunţă luni consilierul Casei în probleme de securitate naţională Jake Sullivan, relatează AFP.
Aceste submarine - cu propulsie nucleară şi armament convenţional - urmează să implice ”investiţii importante” în cele trei ţări, a declarat Jake Sullivan într-un interviu acordat unor jurnalişti la bordul Air Force One.
…which then opens up the opportunity for Australia to buy 3-5 Virginia-class SSN. While this is happening, AUS will also start building 3 of its own SSN ( in SA & WA ) based on UKs new SSN(R) design and reactor from US Navy’s SSN(X). #AUKUS pic.twitter.com/wWaFXsul1i
— $ada.nft.star (@ada_nft_star) March 13, 2023
Australia va cumpăra trei submarine americane cu propulsie nucleară din clasa Virginia şi are posibilitatea să achziţioneze încă două, anunţă consilierul american.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Aceste submarine urmează să fie livrate începând din 2030, în cadrul noii alianţe - militare - AUKUS, din care fac parte Statele Unite, Australia şi Regatul Unit.
Joe Biden, Rishi Sunak şi Anthony Albanese s-au întâlnit la San Diego, unde se află una dintre cele mai importante baze navale ale Statelor Unite, în acest summit tripartit al alianţei lor în domeniul securităăţii AUKUS.
Negocieri au loc în culise - de un an şi jumătate - între Washington, Canberra şi Londra pe tema obţinerii de către Australia a tehnologiilor sensibile în domeniul propulsiei nucleare.
Australia a exclus însă să se doteze cu arma nucleară.
Contractul referitor la submarine reprezintă zeci de miliarde de dolari, însă experţi estimează că importanţa sa depăşeşte locurile de muncă create şi investiţile promise.
Submarinele cu propulsie nucleară sunt dificil de detectat, pot parcurge distanţe mari pe perioade lungi de timp şi pot fi dotate cu rachete de croazieră sofisticate.
Beijingul şi-a exprimat opoziţia profundă faţă de acest proiect, pe care-l consideră ”periculos” şi menit să încolţească China.
AUKUS este o alianţă militară tripartită australiano-britanico-americană care vizează împărtăşirea tehnologiilor militare şi alte progrese.
Însă, relevă Charles Edel de la Center for Strategic and International Studies de la Washington, ”dacă fiecare ţară are un raţionament uşor diferit despre AUKUS, asta se rezumă în mare la China”, având în vedere ”creşterea exponenţială a puterii militare şi poziţiile mai agresive (ale Chinei) în acest ultim deceniu”.
Alianţa vizează astfel o reafirmare a prezenţei celor trei ţări în regiunea strategică Asia-Pacific, o regiune vastă, de la coastele est-africane la coastele vest-americane, tranzitată de o parte crucială a comerţului mondial şi în care China îşi creşte influenţa.
Beijingul, care nu exclude să recurgă la forţă pentru a realiza reunificarea cu Taiwanul, tocmai a aprobat o creştere cu 7,2% a bugetului Apărării în 2023 - cea mai puternică creştere din 2019 încoace.
Ziarul britanic The Times scrie că Australia urmează să-şi procure submarine construite mai degrabă în Regatul Unit decât în Statele Unite.
Încheierea Alianţei AUKUS a însemnat anularea de către Canberra a unui contract privind achiziţionarea a 12 submarine franceze, care a declanşat o criză diplomatică cu Franţa, care a denunţat o ”trădare”.
Scandalul s-a potolit între timp, în urma unor intense secvenţe diplomatice între Paris, Washington, Londra şi Canberra, inclusiv o vizită de stat a preşedintelui francez Emmanuel Macron în Statele Unite, la începutul lui decembrie.
”Nu mai este afacerea noastră, S-a terminat”, a comentat o sursă franceză, potrivit căreia cele trei ţări aliate au ţinut Parisul ”informat” cu privire la deciziile în curs şi care urmează să fie luate în cadrul summitului.
În afară de pierderea unui contract important de armament în valoare de zeci de miliarde de euro, Franţa s-a înfuriat din cauză că a fost pusă în faţa faptului împlinit de către aliaţii săi apropiaţi.
Parisul a dat pagina, însă continuă să considere că ”a fost vorba despre o greşeală” şi avertizează că va fi ”atent” la probleme de neproliferare nucleară, potrivit sursei franceze citate, care a cerut anonimatul.
Contactele Parisului cu Washingtonul au fost numeroase, în contextul în care Joe Biden a discutat marţi cu Emmanuel Macron, iar secretarul de Stat Antony Blinken a făcut acelaşi lucru, joi, cu omoloaga sa Catherine Colonna.
La sfârşitul lui ianuarie, miniştrii francezi şi australieni ai Apărării şi de Externe s-au întâlnit la Paris.
La rândul său, înainte de a se duce în Statele Unite, premierul britanic Rishi Sunak a efectuat vineri o vizită în Franţa, la un summit care pecetluit ”un nou start” şi ”o nouă ambiţie” în relaţiile britanico-franceze, inclusiv în regiunea Asia-Pacific.
În această regiune ”se află jumătate din populaţia mondială, 40% din PIB-ul mondial, care vor creşte în mod semnificativ”, le-a declarat unor jurnalişti Rishi Sunak.
”Este de înţeles ca şi francezii şi noi să vrem să fim actori mai activi în regiune”, a declarat el, evocând o cooperare militară între marinele britanică şi franceză în regiunea Asia-Pacific.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
