Aung San Suu Kyi, liderul birmanez, apără decizia curţii de justiţie din Myanmar de a-i condamna la închisoare pe jurnaliştii Reuters, acuzaţi că au obţinut documente secrete de stat cu intenţia de a afecta securitatea naţională.
Ea a declarat joi că autorităţile ar fi putut acţiona „mai bine” în cazul minorităţii musulmane Rohingya - despre care ONU spune că este un „genocid” -, dar a insistat că cei doi reporteri au eneficiat de un tratament corect.
„Nu au fost închişi pentru că sunt jurnalişti, ci pentru că tribunalul a decis că au încălcat legea documentelor secrete”, a declarat ea, citată de AFP.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Wa Lone, în vârstă de 32 de ani, şi Kyaw Soe Oo, în vârstă de 28 de ani, au fost condamnaţi pe 3 septembrie de către o instanţă din Myanmar la şapte ani de închisoare. Ei anchetau acţiunile represive ale guvernului din Myanmar asupra populaţiei Rohingya din statul Rakhine.
Suu Kyi, laureată cu Nobelul pentru Pace, s-a exprimat acum pentru prima dată cu privire la cazul celor doi, după ce mai multe organizaţii i-au cerut să intervină.
„Cazul a fost prezentat public în curte... Nu cred că s-a obosit nimeni să citească raportul judecătorului”, a mai spus ea la Forumul Economic Mondial, unde a adăugat că cei doi au încă dreptul să facă apel.
Comentariile ei au atras indignarea mai multor grupuri ce militează pentru drepturile omului, care i-au cerut să apeleze la graţierea prezidenţială în cazul celor doi reporteri.
„Operaţiunile armate de curăţare” au început în luna august a anului trecut şi au dus la strămutarea a 700.000 de membri ai comunităţii Rohingya în Bangladesh, iar în tot acest timp au avut loc crime, incendieri şi violuri comise de trupele Myanmarului.
Aceste acţiuni au fost criticate de Occident. Un comitet al ONU a cerut ca şeful armatei, Min Aung Hlaing, şi alţi generali să fie condamnaţi pentru genocid.
Curtea Penală Internaţională a spus că poate începe o investigaţie, chiar dacă Myanmarul nu este membru al tribunalului.
Suu Kyi a afirmat joi cu privire la acest caz: „Restrospectiv, există, desigur, moduri în care situaţia ar fi putut fi gestionată mai bine”.
Totuşi, ea a precizat că este responsabilitatea Bangladeshului eşecul repatrierii celor aproximativ 1 milion de refugiaţi Rohingya cărora nu le este recunoscută cetăţenia.
Refugiaţii Rohingya refuză însă să revină în Myanmar, în lipsa unor garanţii de securitate, a restituirii pământurilor confiscate şi cetăţeniei.
Myanmar va reveni în atenţia publică pe 25 septembrie, când Adunarea Generală a Naţiunilor Unite va avea loc la New York.
Presa locală a transmis că Suu Kyi nu va participa la întâlnire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
