Procesul atentatului cu bombă la Sinagoga de pe rue Copernic, soldat cu patru morţi şi zeci de răniţi la 3 octombrie 1980, a început luni la Paris, la 43 de ani de la fapte şi în absenţa unicului acuzat, relatează AFP.
Un libanezo-canadian în vârstă de 69 de ani, Hassan Diab, care şi-a susţinut mereu nevinovăţia, a anunţat că nu se prezintă la şedinţă şi şi-a însărcinat avicaţii să-l reprezinte.
Acest universitar a plecat liber în Canada, în ianuarie 2018, după ce a beneficiat iniţial de abandonarea procedurilor în acest dosar, unul dintre cele mai lungi în lupta împotriva terorismului în Franţa.
După deschiderea dezbaterilor, Curtea Specială cu Juraţi de la Paris, competentă în dosare teroriste, poate decide tehnic să emită un mandat de arestare pe numele acuzatului, însă acest lucru ar deschide calea unei noi proceduri de extrădare şi ar amâna procesul de facto.
Parchetul Naţional Antiterorist şi părţile civile, dar şi apărarea cer un proces în contumacie, după ce o primă cerere de extrădare a lui Hassan Diab a fost soluţionată după şase ani şi a tensionat relaţiile diplomatice între Franţa şi Canada.
Absenţa acuzatului ”dezamăgeşte” părţile civile, însă ele consideră ”esennţial” ca şedinţa să aibă loc, după 40 de ani de aşteptare şi răsturnări judiciare, subliniază avocatul uneia dintre ele, Bernard Cahen.
”Este un lucru bun că chiar şi după 43 de ani arătăm că justiţia este în continuare prezentă”, dă asigurări acest avocat, implicat în dosar de la început.
Victimele consideră că ”este sfârşitul unui calvar foarte lung”, susţine el.
ATENTAT ANTISEMIT
La 3 octombrie 1980, către ora locală 18.35, explozia unei bombe amplasate pe o motocicletă în apropierea sinagogii de pe strarda Copernic, în arondismentul al XVI-lea, la Paris, a ucis patru persoane - un student care trecea pe motocicletă, un şofer privat, o jurnalistă israeliană şi un paznic al clădirii - şi rănea alte 46.
Pentru prima oară după Primul Război Mondial, comunitatea evreaiscă din Franţa era ţinta unui atac sângeros.
Atentatul - niciodată revendicat - a fost atribuit Frontului Popular al Eliberării Palestinei - Operaţiuni Speciale (FPLP-OS), o grupare disidentă în cadrul FPLP.
Informaţii clasificate l-au desemnat în 1999 pe Hassan Diab drept persoana care a confecţionat dispozitivul exploziv şi care a depus pe o motocicletă cele zece kilograme de pentrită care au explodat în faţa edificiului.
În afară de aceste informaţii clasificate, acuzarea insistă atât asupra asemănării fostului student din Beirut cu un portret-robot realizate la acea vreme pe baza măturiei unui cuplu care afirma că făcea parte din grupări palestiniene la începutul anilor '80, cât şi ale comparării scrisului lui Hassan Diab cu cel al unei fişe de la un hotel completate de către bărbatul care a cumpărat motocicleta.
Aceste expertize grafologice au fost aprig dezbătute în cursul instrucţiei şi urmează să fie dezbîtute din nou în cadrul procesului.
Piesa centrală a acuzării este confiscarea în 1981, la Roma, a unui paşaport pe numele lui Hassan Diab, cu ştampile de intrare şi ieşire din Spania, ţara de unde a plecat un comando, cu date concordante cu data atentatului.
”El era în Liban la momentul faptelor” şi îşi dădea examenele la Universitatea din Beirut, ”stabilim noi”, declară un avocat al acuzatului, William Bourdon.
Foşti studenţi şi fosta soţie a lui Hassan Diab i-au coroborat spusele, declară apărarea acestuia.
”Înţelegem că părţile civile revendică să aibă cu orice preţ un vinovat, o revendicare alimentată de către autoritatea judiciară care a sugerat, în mod greşit că (...) era singurul «vinovat» pe li-l puteau oferi”, apreciază Bourdon.
”Acest dosar ar fi trebuit să se termine la momentul abandonării procedurilor”, o ordonanţă ”extrem de motivată”, care a conchis că nu existau probe ”suficient de probante” în vederea trimierii lui Hassan Diab în faţa unei curţi cu juraţi, subliniază avocatul acestuia.
Această hotărâre a fost infirmată trei ani mai târziu.
Fostul profesor de sociologie, judecat cu privire la tentative de crimă şi distrugeri agravante în legătură cu o întreprindere teroristă, riscă să fie condamnat la închisoare pe viaţă.
Verdictul urmează să fie dat la 21 aprilie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
