Armenia a anunţat că ridică - începând de la 1 ianuarie - un embargo impus produselor turceşti, aflat în vigoare de un an, un nou gest în favoarea unei normalizări a relaţiilor sale istoric tensionate cu Ankara, relatează AFP.
Aceste relaţii sunt tensionate din cauză că Turcia nu recunoaşte genocidul aermenilor în timpul Imperiului Otoman, iar mai recent din cauza susţinerii Azerbaidjanului în războiul cu Armenia de anul trecut.
Însă, după ani de tensiuni, cele două ţări - a căror frontieră comună este închisă de aproape 30 de ani - şi-au multiplicat în ultimele săptămâni gesturile de relaxare, dintre care ultimul este ridicarea embargoului.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”S-a decis să nu se prelungească embargoul impus produselor turceşti în ţara noastră”, o măsură expiră vineri, a anunţat joi într-un comunicat Ministerul armean al Economiei.
”Sperăm (...) ca, în virtutea unui principiu al reciprocităţii, să se implementeze condiţii favorabile care să permită exportul de produse armene în Turcia”, afirmă ministerul.
Alte semne de relaxare au precedet acest anunţ, iar companii aeriene turceşti şi armene au depus cereri de autorizare a unor zboruri charter.
De asemenea, atât Ankara, cât şi Erevanul au numit, la jumătatea lui decembrie, emisari în vederea unei normalizări a relaţiilor.
Ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu a anunţat joi că aceşti doi emisari se întâlnesc în ianuarie, la Moscova, pe un teren neutru, în contextul în care Rusia întreţine bune relaţii atât cu Turcia, cât şi cu Armenia.
”Această primă reuniune va fi importantă”, a subliniat într-un interviu televizat Mevlüt Cavusoglu, apreciind că eforturile Armeniei de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Turcia sunt o dovadă a ”bunelor intenţii” armene.
El a relativizat importanţa ridicării embargoului armean, apreciind că acesta ”nu era, oricum, aplicat”.
Un politolog armean, Hakob Badalyan, consideră că acest anuţ al Erevanului este un gest mai ales simbolic de bunăvoinţă, înaintea primei reuniuni a celor doi emisari şi începutului negocierilor.
”Armenia vrea să creeze o atmosferă propice dialogului”, declară el AFP.
Embargoul impus de Erevan produselor turceşti a fost introdus la 1 ianuarie 2021, cu scopul de a pedepsi Ankara din cauza susţinerii Azerbaidjanului în războiul cu Armenia privind enclava separatsită azeră Nagorno Karabah, în toamna lui 2020.
Acest conflict s-a soldat cu peste 6.500 de morţi şi o înfrângere grea a Armeniei, nevoită să cedeze Baku mai multe regiuni în jurul Nagorno Karabah, un teritoriu cu o populaţie majoritar armeană, care s-a despărţit prin secesiune de Azerbaidjan, la căderea URSS, în urmă cu 30 de ani.
În războiul de anul trecut, Turcia a furnizat Azerbaidjanului drone militare.
Observatori se întreabă, însă, care sunt şansele pe termen scurt ale unei normalizări a relaţiilor Turciei cu Armenia, doi vecini cu contencioase vechi şi care nu au stabilit niciodată relaţii diplomatice.
Cele două ţări au semnat, în 2009, un acord de normalizare a relaţiilor, un document vizând să conducă la o deschidere a frontierei comune, care nu a fost ratificat, însă, de către Erevan, care a abandonat această procedură în 2018.
Principalul obstacol rămâne refuzul Ankarei de a recunoaşte drept un genocid masacrarea unor armeni de către Imperiul Otoman în Primul Război Mondial.
Numeroşi istorici califică aceste masacre drept un genocid - recunoscut ca atare de guverne şi parlamente din numeroase ţări, între care Statele Unite, Franţa şi Germania.
Numărul armenilor care au fost ucişi atunci este estimat între 600.000 şi 1,5 milioane.
Însă Turcia, care a luat naştere după căderea Imperiului Otoman, în 1920, respinge acest cuvânt şi evocă un război civil şi o foamete în care au murit între 300.000 şi 500.000 de armeni, dar şi toţi atâţia turci.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
