Armata americană a anunţat miercuri o nouă reducere a trupelor sale în Irak, o decizie conformă promisiunilor electorale ale preşedintelui Donald Trump, care candieează la al doilea mandat în noiembrie, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”Statele Unite au decis să-şi reducă prezenţa militară în Irak de la aproximativ 5.200 la 3.000 de militari în cursul lunii septembrie”, a anunţat comandantul Comandamentului Militar american în Orientul Mijlociu, generalul Kenneth McKenzie.

Într-un discurs susţinut la Bagdad, cu ocazia intrării în funcţie a noului comandant al coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic (SI), generalul McKenzie a subliniat că Statele Unite vor continua să susţină armata irakiană în lupta împotriva ultimelor elemente ale grupării jihadiste, active în continuare, şi că îşi vor menţine o prwezenţă limitată în Siria.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

”Trebuie să ne continuăm cooperarea împotriva SI cu partenerii noştridin Irak şi Siria”, a subliniat el, insistând asupra încrederii Washingtonului în ”capacitatea forţelor irakiene de a opera în mod independent”.

Casa Albă a anunţat marţi un anunţ cu privire la o nouă reducere a trupelor americane în Irak, unde militarii americani, care vizează celule adormite jihadiste, sunt vizaţi de tot mai multe atacuri ale unor facţiuni proiraniene.

Un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei Trump le-a declarat de asemenea unor jurnalişti că preşedintele american urmează să anunţe în curând o retragere din Afganistan, unde Statele Unite dispun de 8.600 de  militari.

Într-un miting de campnaie, în North carolina, Donald Trump şi-a reitarat marţi promisiunea dezangajării din ”războaie fără sfârşit”.

”Noi ne vom aduce trupele înapoi acasă din toate aceste locuri îndepărtate”, a declarat el. ”Am cheltuit miliarde de dolari şi cu ce ne-am ales?”.

ATACURI REGULATE

Pentagonul evalua, la sfârşitul lui 2019, la 5.200 numărul militarilor desfăşuraţi în Irak, unde reprezintă majoritatea celor 7.500 de militari din cadrul coaliţiei internaţionale antijihadiste.

Însă, de un an, zeci de atacuri cu rachetă, atribuite unor grupări proiraniene, au ţintit forţele americane, dar şi Ambasada Statelor Unite din Zona Verde ultrasecurizată de la Bagdad, omorând cel puţin trei americani.

Marţi, un convoi care se îndrepta către o bază irakiană în care se află trupe americane, a fost vizat de de o bombă, un incident soldat cu un mort în rândul forţelor irakiene.

Tensiunile între Washington şi Teheran au crescut cu un nivel în ianuarie 2020, când armata americană l-a asasinat, la Bagdad, pe puternicul general iranian Qassem Soleimani şi pe irakianul Abu Mehdi al-Muhandis, comandantul operaţiunilor Hashd al-Shaabi, o coaliţie paramilitară proiraniană.

Această operaţiune a alimentat temeri cu privire la izbuncirea unui război deschis între Iran şi Statele Unite, cei doi mari aliaţiai Irakului, pe teritoriul său.

Ulterior, deputaţii şiiţi irakieni au adoptat o rezoluţie de expulzare a militarilor străini din ţară, inclusiv a celor americani.

În cadrul unei întâlniri, în august, la Washington, cu premierul irakian Mustafa al-Kadimi, Trump a evocat din nou o retragere militară din Irak, însă a rămas vag asupra amplorii, iar comunicatul oficial publicat după întâlnire anunţa o ”redesfăşurare” de forţe americane.

Armata americană şi-a consolidat prezenţa, în ultimele luni, în alte ţări din regiune, unde dispune de baze militare, precum Arabia Saudită sau Kuwait, cu scopul de a menţine presiunea asupra  Iranului.

Trump spune adesea că se bucură de o susţinere puternică în cadrul armatei, lăudându-se de exemplu că a crescut fondurile alocate Pentagonului.

Însă mandatul său a fost marcat, de asemenea, de dezacorduri frecvente cu comandanţi militari din cadrul Departamentului Apărării.

Fostul secretar al Apărării Jim Mattis a plecat din funcţie în decembrie 2018, criticând strategia diplomatică a lui Trump, iar actualul titlar al postului, Mark Esper, dar şi şeful Statului Major Mark Milley, auavut diferende cu preşedintele în probleme politice.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.