Aproape jumătate din populaţia enclavei secesioniste azere Nagorno Karabah a fugit din Caucaz după ofensiva-fulger a Azerbaidjanului de săptămâna trecută, care a pus capăt în mod brutal visurilor de independenţă ale separatiştilor armeni, relatează AFP.
Până miercuri, 50.243 de oameni s-au refugiat în Armenia, porivit unui nou bilanţ comunicat de Erevan, în urma operaţiunii militare care s-a soldat cu peste 400 de morţi în ambele tabere.
Peste 100 de persoane sunt date în continuare dispărute, după o explozie la un depozit de carburant luat cu asalt de către locuitori, luni seara, în plin exod. Această dramă s-a soldat cu 68 de morţi şi 290 de răniţi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Azerbaidjanul a deschis marţi singurul drum care leagă Nagorno Karabah şi Armenia, la patru zile după capitularea separatiştilor şi un armistiţiu care plasează sub controlul Baku această enclavă azeră cu aproximativ 120.000 de locuitori, majoritatea armeni.
Autorităţile s-au angajat să le permită rebelilor care depun armele să plece.
Ele l-au arestat însă miercuri pe omul de afaceri Ruben Vardanyan, care a condus Guvernul separatist al enclavei în perioada noiembrie 2022-februarie 2023., în timp ce încerca să intre în Armania.
CRIZĂ UMANITARĂ
De cealaltă parte a forntierei domneşte haosul.
Prima etapă a plecării, oraşul Goris, este de nerecunoscut.
Sute de maşini înţesau străzile în cel mai mare haos, sub privirea unor poliţişti nepunticioşi.
Elicoptere survolau zona.
Mulţi refugiaţi, înfometaţi, au petrecut noaptea în vehicule, din care ies cu ochii roşii de oboseală, iar mulţi spun că nu au niciun loc unde să doarmă sau să se ducă în Armenia.
Alekhan Hambardzyumyan, în vârstă de 72 de ani, a dormit într-un furgon utilitar. El arată urmele gloanţelor pe caroserie.
Acest pensionar, cu dinţi de aur şi care poartă o jachetă decolorată cu însemnele unei echipe americane de baseball, a supravieţuit unui bombardament în timp ce s-a dus să-şi caute fratele, rănit pe front la 20 septembrie.
Fiul său a fost ucis în ultimele confruntări armate, soldate cu 213 morţi în rândul separatiştilor armeni.
Baku a anunţat, la rândul său, că a pierdut 192 de militari şi un civil în operaţiunea militară.
”Vreau să mă duc la Erevan, dar nu ştiu ce este în măsură să-mi propună statul”, declară el AFP.
Premierul armean Nikol Paşinian s-a declarat pregătit să primească 40.000 de refugiaţi într-o Armenie cu 2,9 milioane de locuitori.
Însă Guvernul a putut caza, până în prezent, doar 2.850 de persoane, ceea ce prevesteşte o criză umanitară.
”Armenia nu are resurse să gestioneze criza refugiaţilor şi nu va putea să reuşească fără un ajutor străin”, estimează un analist politic, Boris Navasardyan, contactat de AFP.
În opinia sa, această situaţie ”va avea repercusiuni serioase asupra scenei politice”, pe fondul unei ”nemulţumiri generalizate”.
Erevanul a fost zguduit, în ultimele zile, de o serie de manifestaţii împotriva premierului Nikol Paşinian, acuzat de pasivitate faţă de Azerbaidjan.
”AM DECIS SĂ ACŢIONEZ”
Nikol Paşinian are de gestionat şi relaţia cu Rusia, care dispune de o importantă bază militară în Armenia şi care consideră Caucazul drept grădina sa din spatele casei, în pofida faptului că influenţa îi este redusă după ce a invadat Ucraina.
Liderul armean a reporşat în mod implicit Moscovei lipsa de susţinere, catalogând drept ”ineficiente” alianţele actuale ale Armeniei cu Rusia, o acuzaţie contestată de către Kremlin.
Pe teren, societatea civilă se organizează fără să aştepte statul.
Orăşelul Goris nu se află la primul exod. El a primit refugiaţi în timpul precedentelor războaie din Nagrono Karabah între cele două foste republici sovietice, o Armenie majoritar creştină şi un Azerbaidjan majoritar musulman.
Liana Sakhakyan a instalat în faţa casei sale o masă şi prăjituri.
”Importantă nu este doar hrana, ci şi primirea,o atmosferă călduroasă”, spune ea. ”Când am văzut atâţia oameni sosind ieri (marţi), am decis să acţionez”.
Celor care au decis să rămână la faţa locului, preşedintele azer Ilham Aliev le-a promis că drepturole armenilor din enclavă, anexată în 1921 Azerbaidjanului de către autorităţile sovietice, vot fi ”garantate”.
În urma unui apel al şefului diplomaţei americane Antony Blinken la protejarea civilor, omoloaga sa germană Annalena Baerbock a îndemnat Baku să autorizeze obsevatori internaţionali să intre în enclava separatistă azeră.
”Copiii, femeile şi bărbaţii din Nagorno Karabah trebuie să poată să rămână în casele lor şi în patria lor în pace şi demnitate”, a subliniat ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
