O manifestare spontană a ”puterii poporului”, la Bucureşti şi în oraşe din întreaga Românie, a încetinit pentru moment efortul Guvernului de a dezincrimina forme de corupţie comise de oficiali, o confruntare care a provocat cele mai ample proteste de la revoluţia din 1989, care a pus capăt regimului comunist al dictatorului Nicolae Ceauşescu, scrie The Associated Press, care prezintă situaţia şi problemele.
CE A DETERMINAT PROTESTELE?
Guvernul a căutat să impună o măsură, prin ”ordonanţă de urgenţă”, care ar fi redus în mod substanţial pedepsele unor tipuri de corupţie, inclusiv utilizarea abuzivă a funcţiei în folosul personal. Legea li s-a părut permisivă protestatarilor, în parte pentru că ar fi urmat să fie anchetate doar fapte cu un prejudiciu de peste 48.500 de dolari.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ordonanţa a fost concepută să-i protejeze pe oficiali - de la primari şi până la miniştri - de o luptă împotriva corupţiei tot mai agresivă, care a condus la numeroase anchete şi la unele condamnări.
CE AU OBŢINUT PROTESTATARII?
Amploarea neaşteptată a mobolizării civice a obligat Guvernul să cedeze primul în faţa numărului tot mai mare de protestatari. Executivul şi-a abandonat proiectul de a a impune ordonanţa prin propria autoritate, dar caută să introducă planul în Parlament, unde poate fi amendat şi dezbătut la fel ca orice proiect de lege.
Proiectul va fi examinat de Curtea Constituţională, care va stabili dacă respectă Legea fundamentală, scrisă şi aplicată după căderea lui Ceauşescu.
Iniţiativa nu a fost abandonată, însă a fost încetinită semnificativ şi ar putea să fie slăbită mult de către cei care i se opun. Este prea devreme să se spună dacă va trece de Parlament, dacă va fi promulgată de preşedinte şi dacă va fi aplicată, scriu Gregory Katz şi Alice Mutler de la AP.
EXEMPLE DE CORUPŢIE CARE NU DAU PACE ROMÂNIEI
Există cazul fostului director al căilor ferate Mihai Necolaiciuc, care ispăşeşte opt ani de închisoare pentru deturnare de fonduri şi alte infracţiuni, cu un prejudiciu total de 55 de milioane de euro (58,6 milioane de dolari). El a deturnat fonduri şi împrumuri în scop personal, a creat firme fantomă şi a plătit cu fonduri publice servicii şi bunuri supraevaluate. A folosit o parte din fonduri pentru a-şi cumpăra lucruri personale, precum combinezoane şi flori.
Alt caz îl priveşte pe directorul Spitalului de Urgenţă din Bucureşti şi pe şeful secţiei de arşi din spital. Amândoi au fost acuzaţi de abuz de funcţie la achiziţionarea echipamentului spitalului, în 2013. Echipamentul a costat cu 1,45 milioane de dolari mai mult decât ar fi trebuit să coste, iar secţia de arşi nu a funcţionat atunci când a fost nevoie de ea, după incendiul de la clubul de noapte Colectiv din capitală, în 2015, soldat cu 64 de morţi.
Noul proiect de lege n-ar fi afectat infracţiuni de această gravitate, însă s-ar fi aplicat în mod retroactiv unor oficiali condamnaţi pentru fapte de corupţie cu prejudicii de până în 48.500 de dolari.
DE CE ESTE CORUPŢIA O PROBLEMĂ ATÂT DE IMPORTANTĂ ÎN ROMÂNIA?
Bucureştiul a făcut recent progrese importante, prin urmărirea unor infractori, însă această problemă este adânc înrădăcinată, din perioada lui Ceauşescu. Dictatorul era considerat excesiv - inclusiv după standardele sovietice - în folosirea fondurilor publice pentru a duce un stil de viaţă opulent. El şi soţia sa au fost executaţi în 1989, după ce au fost acuzaţi că au depus aproximativ 470 de milioane de dolari în conturi din bănci străine şi că au acumulat vaste proprietăţi de lux în ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
