Testarea de către Rusia a principiilor securităţii Europei a devenit ”noua normalitate” pe continent, afirmă miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în urma unei reuniuni cu miniştrii Apărării, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică nu a observat vreun semn al unei dezescaladări ruse la frontiera Ucrainei şi că studiază, fără să fi luat o decizie în acest sens, desfăşurarea unor noi grupuri de luptă în Europa de Sud-Est, în apropierea fronterei Rusiei, evocând staţionarea unui astfel de grup de luptă în România, condus de Franţa, relatează BBC News.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Această idee, indiferent de detalii, este puţin probabil să fie populară în Rusia, care se opune deja prezenţei NATO la uşa sa.

Însă Stoltenberg subliniază că NATO este o orgaizaţie defensivă.

”Noi nu suntem o ameninţare, suntem pregătiţi de dialog”, a subliniat el în această conferinţă de presă, în urma unei reuniuni a miniştrilor Apărării din Alianţa Nord-Atlantică.

Declaraţiile Rusiei cu privire la o retragere de la frontiera Ucrainei nu sunt susţinute de probe pe teren, iar prezenţa trupelor ruse este în concordanţă cu lucrul la care ”ne aşteptăm înaintea unei intervenţii militare maimari”.

”PREŢ MARE”

Stoltenberg ameninţă cu un ”preţ mare” în cazul în care Rusia recurge la forţă, prin sancţiuni, şi avertizează că armata ucraineană este mai bine formată şi mai bine echipată decât atunci când Moscova a anexat Crimeea, în 2014.

Chiar dacă Rusia decide să nu recurgă la forţă, ”faptul că a comasat toate aceste trupe şi mesajul ameninţării unei ţări independente” este un lucru grav, denunţă el.

De aceea NATO este necesar să examineze schimbări pe termen lung în poziţia sa pe flancul de est, afirmă el.

Nu s-a luat o decizie în acest sens, însă România vrea să găzduască un grup de luptă, pe care Franţa este dispusă să-l conducă, a anunţat el.

NATO A PRECONIZAT COMSAREA

Întrebat în această conferinţă de presă despre anunţul retragerii unor trupe ruse de la frontiera cu Ucraina, Jens Stoltenberg a răspuns că Alianţa a fost ”foarte transparentă” şi a subliniat că informaţiile pe care le-a făcut publice pot fi confirmate din surse deschise, inclusiv companii comerciale de imagerie satelitară.

”Cred că este foarte greu de contestat faptul că Rusia a comasat peste 100.000 de militari şi o mulţime de echipament greu”, a subliniat secretarul general al NATO.

NATO a preconizat acest lucru în urmă cu mai multe luni, iar acest lucru s-a întâmplat, în pofida faptului că a Rusia a dezminţit atunci că plănuieşte acest lucru, a declarat el.

Stoltenberg afirmă că există un ”optimism moderat” cu privire la faptul că Rusia vrea să se angajeze în eforturi diplomatice.

”În pofida faptului că noi credem că este un lucru pe care este necesar să-l luăm în serios, ceea ce vedem pe teren nu este o retragere de trupe, forţe sau echipament”, declară el.

”Acesta este tipul de acţuni şi măsuri la care ne aşteptăm înaintea unei intervenţii militare mai importante”, declară el, referindu-se la un atac cibernetic vizând Ucraina, în care unii arată cu degetul Rusia.

STRATEGIE ”DEFENSIVĂ”

Întrebat dacă trimiterea unor noi grupuri de luptă pe flancul de est al NATO nu va face Rusia şi mai ostilă, Stoltenberg subliniază că Alianţa acţionează pe o bază ”defensivă” şi că vrea să negocieze cu Rusia în probleme precum controlul armamentului.

Cea mai bună cale de a merge înainte este ”să te angajezi cu bună-credinţă” şi să negociezi, subliniază el.

O angajare diplomatică cu Rusia este posibilă, iar ”noi nu suntem o ameninţare, suntem pregătiţi de dialog”, insistă el.

Însă este necesar să se ţină cont de o ”comasare masivă de trupe”, o ”retorică ameninţătoare” şi antecedentele Rusiei , declară Stoltneberg.

”Acesta este motivul pentru care ne creştem prezenţa în mod defensiv pe flancul de est”, subliniază el.

VOINŢA RUSĂ DE A FOLOSI FORŢA

Întrebat de BBC despre aceste noi grupuri de luptă şi ce varea să spună prin ”noua normalitate”, Stoltenberg răspunde că ”noua normalitate” este ca Rusia să testeze principiile care stau la baza securităţii Europei şi acuză Rusia de faptul că a folosit forţa pentru a încerca să intimideze alte ţări din Europa pentru a accepta revendicări ruse.

Acest lucru încalcă principii de bază, importante de decenii, subliniază el.

”Rusia şi-a demonstrat voinţa de a folosi forţa pentru a încerca să oblige alte ţări şi să încerce să schimbe principii fundamentale importante securităţii noastre comune”, a declarat Stoltenberg.

Acesta este motivul pentru care este important să se analizeze ajustări pe termen lung ale poziţiei NATO pe flancul de est, a subliniat el.

GRUPURI DE LUPTĂ

NATO urmează să analizeze  înfiinţarea unor grupuri de luptă în Europa Centrală şi de Sud-Est, de exemplu în România, în cadrul acestei strategii defensive împotriva agresiunii ruse, a anunţat Stoltenberg.

Comandanţii militari urmează să lucreze la detalii, să raporteze în câteva săptămâni şi să se ddicute despre o menţinere a unei apărări puternice, a mai anunţat el.

Statele membre NATO din Europa şi Canada au cheltuit din 2014 270 de miliarde de dolari în plus în cadrul apărării NATO, a anunţat Stoltenberg.

”CEA MAI MARE CONCENTRARE DE FORŢE ÎN EUROPA DE LA RĂZBOIUL RECE”

”Există semne din Rusia că diplomaţia ar trebui să continue, dar până acum nu vedem vreun semn de dezescaladare pe teren”, a declarat secretarul general al NATO.

”Nicio retragere de trupe sau echipament” militar, a subliniat el.

”Acest lucru se poate schmba, desigur, dar pentru moment Rusia menţine o forţă masivă de invazie, pregătită de atac cu capacităţi înalte din Crimeea în Belarus”, a acuzat el.

”Aceasta este cea mai mare concentrare de forţe în Eurpa de la Războiul Rece”, a insistat Stoltenberg.

NATO nu reprezintă o amennţare la adresa Rusiei, iar măsurile pe care le-a luat sunt ”defensive”, a declarat el, subliniind că nu ştie ce se va întâmpla în Ucraina, dar că există deja o criză în securitatea Europei.

Însă nu este prea târziu ca Rusa să facă un pas înapoi de pe marginea prăpastiei războiului, a îndemnat el.

NATO i-a trimis propuneri concrete, scrise, cu privire la transparenţa militară şi controlul armamentului şi nu face compromisuri în privinţa principiilor sale de bază, a subliniat el.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.