Alexander Stubb, învestit vineri în funcţia de preşedinte al Finlandei, a salutat o nouă eră în politica externă a ţării, care a devenit, anul trecut, cel mai nou membru al NATO, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Fost prim-ministru al ţării, Alexander Stubb, în vârstă de 55 de ani, a preluat vineri funcţia de la preşedintele Sauli Niinistö, care şi-a încheiat cele două mandate, dar care, deşi era poreclit „sfetnicul lui Putin”, pentru că întreţinea relaţii bune cu Kremlinul, nu a ezitat, după invazia rusă din Ucraina, să pună capăt deceniilor de neutralitate a ţării şi să supervizeze cererea de aderare la NATO.

În Finlanda, politica externă este atributul preşedintelui.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

În timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 11 februarie, Alexander Stubb a declarat că nu vede nicio limită pentru participarea Finlandei la NATO şi că ar fi gata să permită transportul de arme nucleare prin Finlanda - fără a fi depozitate însă în ţară.

Chiar în ajunul învestirii lui Stubb, liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să sporească numărul trupelor pe care le-a desfăşurat de-a lungul graniţelor sale vestice cu Uniunea Europeană, ca răspuns la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO.

"Ne aflăm acum în faţa unei noi ere. Ca urmare a alinierii noastre militare şi a aderării la NATO, am făcut pasul final în comunitatea occidentală de valori, unde republica noastră a aparţinut spiritual de-a lungul independenţei sale", a declarat Stubb în discursul său rostit în faţa parlamentului în momentul învestirii.

Stubb a enumerat democraţia, statul de drept şi drepturile omului ca fiind valorile fundamentale pe care se va baza politica externă a Finlandei sub conducerea sa.

"Diplomaţia continuă să fie în continuare şi un sport individual, care necesită subtilitate. Astfel, chiar şi cel mai mic se face auzit", i-a spus Niinisto succesorului său în discursul său de adio în faţa parlamentului.

Ca exemplu de astfel de diplomaţie, Niinisto a adus în discuţie cooperarea Finlandei cu China în ancheta în curs privind posibilul rol al unei nave de marfă înregistrate în Hong Kong în avariile provocate anul trecut la gazoductul BalticConnector. Anchetatorii finlandezi au ajuns la concluzia că gazoductul a fost probabil avariat de o ancoră trasă peste el.

"S-au făcut progrese în investigarea problemei - spre surprinderea tuturor - nu prin ridicarea vocilor, ci prin munca subtilă, dar hotărâtă, a tuturor participanţilor", a punctat Niinisto.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.