Războiul împotriva terorismului, relaţia cu Rusia, regimul armelor şi imigraţia sunt numai câteva dintre temele care au dominat campania electorală din Statele Unite, relatează Associated Press, care prezintă principalele dosare în care cei doi candidaţi au poziţii divergente.
AMERICA ŞI LUMEA
Modul în care Statele Unite îşi folosesc influenţa ca singura super-putere a lumii reprezintă una dintre atribuţiile centrale ale preşedintelui. Acest lucru poate însemna declanşarea unui război pentru a apăra ţara sau un aliat sau poate însemna folosirea diplomaţiei pentru a evita un război. De asemenea, poate însemna extinderea acordurilor comerciale sau ridicarea de bariere pentru a apăra pieţe americane.
Atât Hillary Clinton, cât şi Donald Trump spun că rolul Statelor Unite în lume trebuie să fie de putere dominantă, dar calea pe care fiecare o propune către acest obiectiv este diferită.
Trump şi-a numit programul electoral „America pe primul plan”, ceea ce înseamnă că alianţele şi coaliţiile vor fi respectate numai dacă aduc un beneficiu clar pentru SUA.
Clinton vede parteneriatele internaţionale drept instrumente esenţiale pentru a folosi influenţa americană şi a scădea şansele de război.
Aceste puncte de vedere divergente pot însemna abordări foarte diferite în ceea ce priveşte operaţiunile militare şi războiul ideologic împotriva Statului Islamic, dar şi în ceea ce priveşte viitorul Afganistanului şi Irakului, precum şi cursa împotriva Chinei pentru influenţă în Asia şi Pacific.
RUSIA
Relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce Moscova a devenit tot mai agresivă pe scena internaţională.
Donald Trump pledează pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia şi şi-a exprimat în repetate rânduri admiraţia faţă de stilul de conducere al lui Vladimir Putin.
Hillary Clinton, care are experienţă în negocierile directe cu Putin şi consilierii săi, este sceptică în ceea ce priveşte intensificarea cooperării cu Moscova. Ea promite că nu va ceda în faţa lui Putin şi că va opri orice agresiune rusă în Europa.
STATUL ISLAMIC
În condiţiile în care militanţii organizaţiei Statul Islamic suferă tot mai multe înfrângeri în Irak şi Siria, se concentrează pe atacuri în Statele Unite şi Europa.
Planul lui Hillary Clinton pentru a contracara ameninţarea ISIS în străinătate şi în SUA reprezintă, practic, o continuare a politicii preşedintelui Barack Obama. Este vorba de o strategie în trei părţi care implică înfrângerea ISIS pe teritoriul său, în Orientul Mijlociu, distrugerea infrastructurii lor pe teren şi online şi apărarea SUA şi aliaţilor lor.
Donald Trump a promis bombardamente intense şi folosirea tehnicilor dure de interigare, dar nu a dat alte detalii.
TERORISMUL INTERN
Militanţii islamişti au inspirit o serie de atacuri sângeroase pe teritoriul american, zdruncinând opinia publică şi punând candidaţii la preşedinţie în faţa unei probleme dificile.
De regulă, vinovaţii nu au legături cu organizaţiile teroriste străine, nu au ordine explicite din străinătate şi nu au fost antrenaţi de jihadişti.
Donald Trump a propus numeroase măsuri pentru a opri un eventual aflux de terorişti din afară, dar nu şi pentru a opri americanii care se autoradicalizează.
Hillary Clinton spune că americanii musulmani pot ajuta în lupta împotriva terorismului intern, pentru că îi pot împiedica pe tineri să se alăture jihadiştilot şi pot anunţat autorităţile când suspectează cazuri de radicalizare. De asemenea, ea vrea să le interzică celor aflaţi pe listele cu persoane suspectate de legături teroriste să cumpere arme.
IMIGRAŢIE
Viitorul milioanelor de oameni care locuiesc ilegal în SUA va fi definit de rezultatul alegerilor prezidenţiale. Miza este mare şi pentru cei care îi angajează, care îi ajută să se integreze, dar şi pentru cei care vor expulzarea lor.
Republicanul Donald Trump a promis iniţial că va expulza circa 11 milioane de imigranţi ilegali. Mai mult, el vrea să construiască un zid la graniţa cu Mexicul, pe care să îl plătească ţara latino-americană. În timp, însă, poziţia sa a evoluat. El nu mai propune expulzarea celor care nu au comis nicio infracţiune pe teritoriul SUA. Nu a prezentat, însă, nicio cale prin care imigranţii ilegali să intre în legalitate.
La polul opus, Hillary Clinton vrea o reformă amplă a imigraţiei, care să includă o cale pentru ca imigranţii ilegali să primească chiar cetăţenie.
REFUGIAŢI
În condiţiile în care milioane de sirieni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului, iar sute de mii dintre ei fug spre Europa, ţările din întreaga lume sunt presate să preia migranţi.
Statele Unite au promis să accepte 10.000 de refugiaţi până la sfârşitul anului bugetar, în septembrie, şi şi-au respectat promisiunea.
Republicanii au criticat ideea de a le permite sirienilor să intre în SUA, iar Donald Trump a cerut ca programul de relocare a refugiaţilor să fie oprit. El consider că procedurile de verificare a acestor solicitanţi de azil este inadecvat.
Hillary Clinton a promis să extindă programul de relocare şi să primească până la 65.000 de refugiaţi în SUA.
IRAN
Acordul semnat anul trecut cu Teheranul privind programul nuclear a redus, cel puţin deocamdată, ameninţarea unei confruntări militare SUA-Iran. Însă acordul este destul de precar.
În calitate de secretar de stat, Clinton a contribuit la a pune bazele acordului. Ea îl susţine, dar are, în general, un ton mai dur faţă de Iran decât preşedintele Barack Obama.
Trump se opune acordului şi spune că va renegocia termenii.
Ambii sunt pregătiţi să împiedice Teheranul să obţină bomba atomică.
ISRAEL
Susţinerea pentru Israel a fost o constantă a politicii externe americane încă de la înfiinţarea acestui stat, în 1948. Însă dezbaterea de la Washington în acest dosar s-a intensificat în ultimii ani şi tot mai mulţi o contest.
Ambii candidaţi la prezidenţiale au dat asigurări că vor continua să susţină Israelul. Cum şi Congresul a adoptat aceeaşi poziţie, este puţin probabil ca politica să se schimbe.
RASĂ ŞI POLIŢIE
Nenumăratele cazuri în care poliţişti au ucis bărbaţi, femei şi chiar copii afro-americani neînarmaţi au făcut din această problemă unul dintre cele mai importante dosare privind respectarea drepturilor civile din noul mileniu.
Hillary Clinton a făcut o serie de propuneri clare, printre care introducerea de legi care să pună capăt tendinţelor rasiste în poliţie, suplimentarea fondurilor federale pentru ca mai mulţi ofiţeri să aibă camera montate pe uniform şi reducerea sentinţelor obligatorii minime.
Donald Trump se descrie drept candidatul „legii şi ordinii”, dar nu a prezentat propuneri clare în acest domeniu. După revoltele Charlotte, Carolina de Nord, izbucnite după uciderea unui bărbat de culoare de către un poliţist, Trump a susţinut, însă, o politică veche a Poliţiei din New York ce permite controalele aleatorii.
ARME:
Dreptul de a purta arme este înscris în Constituţia SUA, dar, după o serie aproape nesfârşită de violenţe, americanii încep să se întrebe cât de departe trebuie să meargă acest drept.
Donald Trump se declară un susţinător înfocat al dreptului de a purta arme şi susţine că dacă mai mulţi „oameni buni” ar fi înarmaţi, ar exista mai puţine tragedii.
Hillary Clinton vrea să reînnoiască o interdicţie expirată privind vânzarea armelor de asalt, introdusă de soţul ei. De asemenea, ea a pledat pentru controale mai dure ale cazierului şi situaţiei psihice ale celor care vor să cumpere arme. Democrata a propus şi anularea unei legi care scuteşte producătorii de arme de orice responsabilitate penală.
LOCURI DE MUNCĂ
Creşterea lentă a veniturilor şi rata şomajului relative mare îi fac pe mulţi americani să privească situaţia economică şi piaţa muncii cu îngrijorare, la şapte ani după criză.
Donald Trump spune că va elimina reglementările excesive şi va reduce taxele pentru a impulsiona angajarea. În plus el vrea ca SUA să renegocieze sau să se retragă dintr-o serie de acorduri comerciale, pentru a readuce locurile de muncă în SUA.
Hillary Clinton a promis să investească mai mult în infrastructură, în special în drumuri, şi să asigure educaţie universitară gratuită pentru majoritatea studenţilor. Astfel, tinerii îşi vor găsi cu mai mare uşurinţă locuri de muncă, spune ea.
WALL STREET
Dezbaterea privind reglementarea băncilor şi pieţelor se poate reduce la următoarea întrebare: cum poate fi evitată o nouă catastrofă economică precum Marea Recesiune declanşată de criza financiară din 2008.
În 2010, Congresul a stabilit noi instrumente de control al Wall Street, ce includ posibilitatea de a închide băncile fără a recurge la pachete de salvare şi restricţionarea creditelor riscante. În plus, a fost create o nouă agenţie federală însărcinată cu protejarea consumatorilor de produse financiare dubioase.
Republicanii şi mulţi din comunitatea de afaceri spun că aceste restricţii au crescut costurile pentru bănci, în special pentru cele mai mici. Ei vor ca măsurile să fie anulate. Donald Trump respect, în această privinţă, poziţia partidului săi şi a promis că va elimina reglementările.
Hillary Clinton consideră că normele financiare ar trebui păstrate şi chiar consolidate.
SCHIMBAREA CLIMATICĂ
Hillary Clinton spune că schimbarea climatică ne ameninţă pe toţi şi că situaţia se va înrăutăţi în viitor. Ea cere măsuri pentru a limita acest fenomen.
Donald Trump susţine că încălzirea globală este o minciună.
COMERŢ
În acest an electoral, tot mai mulţi americani se declară sceptici sau chiar ostili faţă de comerţul liber. Această tendinţă ameninţă unul dintre stâlpii politicii americane: Statele Unite încearcă de mult timp să promoveze un comerţ liber global. Economiştii afirmă că importurile duc la o reducere a preţurilor pentru consumatori şi fac Statele Unite mai eficiente.
Însă nemulţumirea populaţiei ia amploare, în special în condiţiile în care angajaţii americani se confruntă cu o concurenţă tot mai acerbă din partea forţei de muncă chineze, ieftine.
Atât candidatul democrat, cât şi cel republican încearcă să obţină capital politic de pe urma suspiciunilor populaţiei faţă de acordurile comerciale.
Hillary Clinton s-a distanţat de preşedintele Barack Obama, opunându-se acordului comercial Asia-Pacific, pe care l-a susţinut când era secretar de stat.
Donald Trump vrea să anuleze acordurile comerciale exitente şi să impună taxe immense pe importurile din China.
CURTEA SUPREMĂ
Balanţa ideologică a Curţii Supreme se va înclina într-o parte sau alta după alegeri. Iar rezultatul ar putea influenţa chestiuni care afectează profund viaţa de zi cu zi a americanilor: imigraţie, controlul armelor, schimbarea climatică şi nu numai.
Instanţa funcţionează cu opt judecători după moartea lui Antonin Scalia, în februarie. Succesorul său va fi confirmat după alegeri.
În prezent, instanţa are patru judecători liberali, numiţi de democraţi, şi patru judecători conservatori, numiţi de republicani. În ultimii doi ani, conservatorul Anthony Kennedy a fost de partea liberalilor în dosare precum avortul şi căsătoria între persoanele de acelaşi sex.
Al nouălea judecător va împinge instanţa într-o parte sau alta, în funcţie de cine îl va numi.
Preşedintele Barack Obama l-a nominalizat pe liberalul Merrick Garland, dar Senatul, dominat de republicani, a refuzat să îl aprobe, pentru a evita o majoritate liberală în instanţă.
BANI ÎN POLITICĂ
Alegătorii sunt dezgustaţi de modul în care sunt finanţate cursele electorale – în special de către donatorii foarte bogaţi, care au de pierdut sau de câştigat în urma deciziilor guvernamentale. Regulile le permit donatorilor să îşi ascundă identitatea, oferind banii unor organizaţii non-profit active politic, ce nu sunt obligate să îşi facă publice actele contabile.
Sistemul face ca tot mai mulţi americani să se teamă că vocile lor vor fi blocate de interesele financiare.
Până acum, donatorii au pompat aproape două miliarde de dolari în campania prezidenţială, potrivit Associated Press, care notează că ambii candidaţi fac declaraţii dure în ceea ce priveşte banii în politică, dar niciunul dintre ei nu pune în practică principiile pe care le promovează.
Atât democrata Hillary Clinton, cât şi republicanul Donald Trump au criticat influenţa pe care au marii donatori în politică, dar campaniile ambilor sunt finanţate astfel.
Trump nu menţionează o reformă a finanţării campaniilor electorale printre promisiunile sale electorale, în timp ce propunerile lui Clinton sunt vagi şi dificil de pus în practică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
