Rusia nu poate fi ignorată. De la sfârşitul Războiului Rece, Rusia nu a reprezentat niciodată o problemă atât de iritantă pentru Statele Unite ca acum. Din Europa de Est şi până în Orientul Mijlociu şi tot mai mult din Asia şi până în America, Rusia îşi face vocea auzită şi prezenţa simţită, comentează The Associated Press în seria "Why It Matters", în care analizează multiple mize în alegerile americane de marţi.
După o scurtă perioadă în care a privit spre interior, şi anume o mare parte din primul mandat al preşedintelui Obama, Rusia a revenit pe scena internaţională cu zel, în mandatul lui Vladimir Putin.
Rusia este implicată militar în Siria, îi susţine pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei şi în unele regiuni din Georgia şi a fost acuzată că a încercat să se amestece în cursa pentru fotoliul de la Casa Albă.
Concomitent, administraţia Obama a fost nevoită să accepte că o cooperare cu Moscova este probabil singura cale prin care poate ajunge la rezultate în multiple probleme internaţionale complicate.
Astfel, Rusia a jucat un rol central în negocierile din dosarul nuclear iranian şi este actor şi în acelaşi timp negociator în vederea ajungerii la un armistiţiu în Siria.
POZIŢIILE CANDIDAŢILOR
Republicanul Donald Trump susţine o îmbunătăţire relaţiilor cu Rusia.- "N-ar fi bine să ne înţelegem cu Rusia?" a fost un leitmotiv al discursurilor sale din campanie - şi a lăudat, în mod uluitor, stilul în forţă de leadership al lui Putin în comparaţie cu stilul lui Obama.
Unii dintre foştii şi actualii consilieri ai lui Trump au fost criticaţi, la rândul lor, că au fost prea apropiaţi de Putin, iar democraţii l-au acuzat pe miliardarul newyorkez că vrea să fie pe placul ruşilor.
Însă Trump nu este primul politician american care pledează pentru relaţii mai bune cu Rusia.
De fapt, una dintre primele iniţiative ale lui Hillary Clinton în calitate de secretar de Stat, în 2009, a fost să "reseteze" relaţiile cu Moscova, un efort care a avut rezultate împărţite. Politica "resetării" a dat nişte rezultate bune atunci când când Putin nu era la Kremlin. Când s-a întors, resetarea a început să se destrame, iar Rusia să adopte poziţii în mod direct opuse Statelor Unite, ca de exemplu sprijinirea preşedintelui sirian Bashar al-Assad în Siria şi a proruşilor în Ucraina.
Clinton are experienţa negocierii directe cu Putin şi cu cei din jurul său, iar acest lucru a determinat-o să fie precaută în cooperarea cu Moscova.
Echipa ei de campanie spune că îi "va ţine piept lui Vladimir Putin", "va descuraja agresiunea rusă în Europa" şi "va creşte preţul pe care-l are Putin de plătit pentru acţiunile sale".
DE CE CONTEAZĂ
Relaţiile dintre cei doi foştii inamici din timpul Războiului Rece - deţinătorii celei mai mari părţi a arsenalului nuclear din lume - sunt fără îndoială cele mai importante atât pentru liderul de la Casa Albă, cât şi pentru cel de la Kremlin.
Ostilitatea sau, din contră, cordialitatea, pot schimba profund relaţiile internaţionale, iar următorul preşedinte va fi nevoit să se angajeze alături de sau să înfrunte Rusia într-o gamă largă de probleme, inclusiv în privinţa unor acuzaţii potrivit cărora Moscova se află în spatele atacului cibernetic şi furtului unor e-mailuri care aparţin democraţilor.
Războaiele din Siria şi din estul Ucrainei nu se vor încheia fără o implicare din partea Rusiei, iar Moscova va participa de asemenea la orice noi eforturi de a aduce Coreea de Nord înapoi la negocieri în vederea dezarmării sale nucleare.
În acelaşi timp, Moscova este forţa motrice din spatele BRICS - Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud -, care se prezintă drept o contrapondere faţă de superputerea Statelor Unite şi care le-ar putea crea probleme.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
