Alegători olandezi votează miercuri în alegeri provinciale considerate un adevărat referendum pe tema politicii premierului Mark Rutte (centru), al căror sfârşit de campanie a fost marcat de un sângeros atac armat la Utrecht, relatează AFP.
Acest posibil atac terorist, într-un tramvai, luni, la Utrecht, în centrul ţării, soldat cu trei motţi, a încurajat partidele de dreapta să propulseze subiectul imigraţiei în prim-planul ultimelor dezbateri ale campaniei electorale, într-o ţară aflată în şoc. Un suspect de origine turcă a fost arestat, iar pista teroristă este studiată ”în mod serios”.
Scrutinul este urmărit cu interes în străinătate, odată cu apropierea alegerilor europene, în mai, care ar putea înregistra o ascensiune a partidelor populiste.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
It's (provincial) election day in the Netherlands, and six million residents are expected to cast their ballots across the country.
— Dutch Cycling Embassy (@Cycling_Embassy) March 20, 2019
One of those people is Prime Minister Mark Rutte, who was captured cycling to his local polling station early this morning.
(H/T @fietsprofessor) pic.twitter.com/Vz9vzdsA6s
La o zi după atacul armat de la Utrecht, toate partidele politice şi-au întrerupt campania în aceste alegeri provicniale, în care sunt aleşi membri ai camerei Superioare a Parlamentului.
Însă nu şi-a oprit campania partidul populist şi eurosceptic Forum voor Democratie (FvD) al lui Thierry Baudet, care şi-a continuat activităţile printr-o adunare, luni seara, la Scheveningen, un cartier în Haga, criticat dur de alte formaţiuni.
”DEZGUSTĂTOR”
În cadrul mitingului său, tânărul telegenic Thierry Baudet nu a ezitat să acuze guvernul lui Rutte că poartă o politică a imigraţiei ”naivă”. El a declarat că o ”schimbare de direcţie se impune, altfel asta se va întâmpla mai des în Olanda”, referindu-se la atacul de la Utrecht.
Refuzul lui Baudet de a-şi întreupe campania a fost condamnat de o serie de deputaţi şi a fost catalogat drept ”dezgustător” de către Rob Jetten, liderul partidului D66 (progresist, stânga), care face parte din coaliţia guvernamentală.
Baudet este cunoscut prin declaraţiile sale controversate. El a apreciat că ”femeile, în general excelează mai puţin profesional şi sunt mai puţin ambiţioase”. El şi-a justificat opţiunea de a-şi continua mitingutile apreciind că ”multe reacţii (faţă de atacul armat) păreau un pic superficiale şi nesincere”.
Potrivit unor sondaje, coaliţia guvernamtnală de centru-dreapta, din care fac parte patru partide, riscă să-şi piardă infima majoritate în Camera superioară.
Observatori şi presa olandeză preconizează o victorie a GroenLinks, un partid ecologist de stânga condus de Jesse Klaver, un tânăr politician cunoscut în străinătate din cauza asemănării sale cu premierul canadian Justin Trudeau.
”REFERENDUM ASUPRA LUI RUTTE”
La cealaltă extremitate a eşicherului politic, partidul lui Thierry Baudet ar putea atrage PVV, formaţiunea lui Geert Wilders, un deputat populist antiislam, cu părul platinat. Dacă îşi unesc forţele, cele două partide ar putea forma cel mai mare bloc al opoziţiei în Camera superioară.
Partidul Socialist (SP) olandez consideră aceste alegeri în mod clar un ”referendum asupra lui Rutte”, în pofida faptului că premierul a anunţat deja că nu se va retrage de la putere în cazul în care pierde majoritatea guvernamentală. În acest caz, el va solicita susţinerea altor formaţiuni politice, în vederea adoptării legilor coaliţiei, a precizat el.
Mark Rutte se află la putere de opt ani. După ce a jucat un rol-cheie în negocierile cu privire la Brexit între Uniunea Europeană (UE) şi Londra, i se preconizează un viitor la Bruxelles.
În scrutinul de miercuri se aleg aproximativ 570 de reprezentanţi, în cele 12 provincii din ţară. Aceştia vor desemna, la rândul lor, delegaţi care să facă parte, în numele lor, din Camera superioară a Parlamentului, care numără în total 75 de mandate.
Nivelul prezenţei în alegerile provinciale este în mos tradiţional slab - 56% în 2011 şi aproape 48% în 2015. Cu titlu de comparaţie, în 2017, 82% dintre alegători s-au prezentat la urne în alegerile legislative în care sunt aleşi deputaţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
