Germania va organiza alegeri naţionale anticipate pe 23 februarie în urma prăbuşirii coaliţiei tripartite a cancelarului Olaf Scholz.
Germania are două partide de centru, „partide mari”: social-democraţii (SPD) de centru-stânga ai lui Scholz şi conservatorii din opoziţie, o alianţă formată din creştin-democraţi (CDU) şi partidul lor frate din Bavaria, Uniunea Creştin-Socială (CSU). Ambele au pierdut sprijin în ultimii ani, partidele mai mici, precum Verzii şi Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, câştigând teren.
SPD, conservatorii, Verzii şi AfD prezintă fiecare candidaţi pentru funcţia de cancelar.
De asemenea, în alegeri mai candidează Democraţii Liberi (FDP), partidul de extremă stânga Die Linke şi Alianţa de stânga Sahra Wagenknecht (BSW), care riscă toate să nu atingă pragul de 5% pentru a ajunge în parlament, conform sondajelor de opinie.
Conservatorii conduc în sondajele la nivel naţional de mai bine de doi ani şi se situează la o cotă cam de 30%, urmaţi de AfD cu 20%. SPD-ul lui Scholz, cu 15%, a coborât pe locul al treilea de pe primul loc obţinut în alegerile din 2021. Acesta este urmat de Verzi cu 13% şi Linke cu 8%. FDP este cotat la 5%, iar BSW la 4%.
Totuşi, analiştii spun că sondajele sunt mai puţin fiabile şi situaţiile se pot schimba rapid, deoarece alegătorii sunt mai puţin loiali partidelor decât erau odată. În campania electorală din 2021, conservatorii au trecut de la poziţia de lider la cea de vicecampioni în câteva luni, menţionează Reuters.
PRINCIPALELE PROBLEME
Ucraina
Partidele principale din Germania sunt toate în favoarea sprijinirii Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei, în timp ce AfD şi BSW doresc încetarea livrărilor de arme către Kiev şi reluarea bunelor relaţii cu Moscova.
Cu toate acestea, Scholz şi SPD-ul său au adoptat recent un ton mai prudent - subliniind necesitatea diplomaţiei - decât conservatorii, Verzii şi FDP, care sunt toţi în favoarea livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acţiune către Kiev.
Relansarea economiei
Cea mai mare economie a Europei s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, cea mai slabă performanţă din ultimele două decenii. Preţurile ridicate ale energiei joacă un rol important în această situaţie şi rămân o provocare formidabilă pentru gospodăriile şi întreprinderile din Germania.
CDU, SPD şi Verzii sunt de acord cu extinderea energiei regenerabile pentru a reduce costurile, dar diferă în ceea ce priveşte abordările financiare.
CDU şi AfD propun, de asemenea, evaluarea unei reveniri la energia nucleară, o idee respinsă de SPD şi Verzi.
AfD se opune în totalitate subvenţiilor pentru energia regenerabilă.
Scholz a propus stimularea investiţiilor private şi modernizarea infrastructurii cu un fond extrabugetar de 100 de miliarde de euro. SPD prevede, de asemenea, o rambursare a impozitului direct de 10 % pentru investiţiile în echipamente ale companiilor.
La fel ca Scholz, Robert Habeck, din partea Verzilor, a solicitat o reformă a pragului de îndatorare al Germaniei, consacrat prin Constituţie, pentru a permite creşterea cheltuielilor publice.
Liderul conservatorilor, Friedrich Merz, a semnalat, de asemenea, o anumită deschidere faţă de o reformă moderată a frânei de îndatorare, însă programul partidului său a promis menţinerea acesteia. AfD şi FDP sunt apărători înverşunaţi ai limitei privind împrumuturile publice.
CDU/CSU a propus facilităţi financiare extinse pentru companii şi cetăţeni, inclusiv reduceri ale impozitului pe venit şi ale impozitului pe profit, precum şi tarife mai mici la electricitate. Ei nu au spus cum vor fi finanţate aceste măsuri.
AfD doreşte ca Germania să renunţe la euro, să reintroducă marca germană şi, eventual, să părăsească UE.
Migraţia
O serie de atacuri violente în Germania, cu suspecţi străini, au agravat preocupările publice privind securitatea şi migraţia, determinând partidele politice să solicite măsuri mai stricte privind migraţia.
Merz a propus un proiect de lege cu sprijinul AfD, încălcând astfel un tabu care interzicea cooperarea cu partidul de extremă-dreapta; cu toate acestea, el nu a reuşit ulterior să obţină o majoritate pentru ca proiectul să fie adoptat în Bundestag.
În general, conservatorii din CDU au adoptat în ultimii ani o poziţie mai strictă privind imigraţia, solicitând respingerea solicitanţilor de azil la frontiere şi limitarea reunificării familiilor şi a naturalizării refugiaţilor.
AfD, partid anti-islam şi anti-migraţie, a solicitat închiderea frontierelor, iar solicitanţii de azil să nu mai aibă dreptul la reîntregirea familiei. Unii membri de rang înalt ai AfD au mers mai departe în comentariile lor şi au fost prezenţi la discuţiile dintre activiştii de extremă dreapta cu privire la expulzarea a milioane de persoane de origine străină, inclusiv cetăţeni germani.
SPD însuşi şi-a înăsprit poziţia prin aplicarea unor controale mai stricte la frontiere şi accelerarea expulzăilor, deşi doreşte, de asemenea, să aducă mai mulţi lucrători străini calificaţi.
În schimb, Verzii menţin o politică de azil mai deschisă, promovând iniţiative de salvare maritimă susţinute de stat, de simplificare a proceselor de reîntregire a familiilor şi de sporire a dintegrării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
