Alice Weidel, şefa partidului de extremă dreapta AfD din Germania, şi-a făcut un nume în timpul campaniei pentru alegerile generale care au loc duminică. Cu un doctorat în economie şi o asumare de lesbiană, femeia de 46 de ani are un profil „atipic” pentru un lider de extremă dreapta, ceea ce nu o împiedică să apere o linie foarte radicală. Partidul ei este în creştere puternică şi ar putea obţine duminică un rezultat istoric, relatează TF1.
Dintr-o cvasi-necunoscută pe plan internaţional, ea a devenit o figură-cheie în campanie şi va fi cu siguranţă în centrul atenţiei duminică. Candidata la funcţia de cancelar a partidului de extremă dreapta AfD (Alternative für Deutschland, Alternativa pentru Germania), Alice Weidel, a reuşit să îşi facă auzită vocea reacţionară şi radicală în perspectiva alegerilor legislative anticipate. Aflată într-o relaţie cu o femeie, doctor în economie, ea prezintă la prima vedere un profil complet opus personalităţilor tradiţionale ale acestei franje politice, dar acest lucru nu a împiedicat-o să se impună, ducându-şi partidul pe o poziţie foarte puternică în sondaje.
Cu circa 20% din intenţiile de vot, dublu faţă de scorul obţinut la precedentele alegeri legislative din 2021, AfD ar urma să ocupe locul al doilea în scrutinul de duminică. Deşi Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, nu are nicio şansă să acceadă la Cancelarie, în virtutea „cordonului sanitar” pus în aplicare de celelalte partide pentru a exclude extrema dreaptă de la putere, un astfel de progres ar fi istoric.
„Ar fi prea rapid să îi acordăm toate meritele pentru acest progres”, spune Jacques-Pierre Gougeon, profesor universitar şi director de cercetare la IRIS, autor al cărţii „Germania, o miză pentru Europa”. Cu toate acestea, prin „prezenţa” şi „retorica sa radicală”, economista a reuşit să dea „o nouă faţă extremei drepte identitare”, subliniază el.
UN PROFIL ATIPIC, TRANSFORMAT ÎN ARGUMENT DE CAMPANIE
La prima vedere, nimic nu părea să o predispună pe Alice Weidel să devină liderul AfD. Originară din regiunea bogată Baden-Württemberg din vestul Germaniei, în timp ce AfD s-a întărit mai ales în est, ea provine dintr-un mediu înstărit şi a lucrat în finanţe, în special la Goldman Sachs. Şi-a început cariera politică înscriindu-se în partidul liberal FDP, înainte de a se alătura în cele din urmă AfD. A urcat rapid în ierarhie, devenind preşedinta grupului parlamentar al AfD - un partid a cărui credibilitate încearcă să o stabilească, cu doctoratul său, un titlu apreciat în Germania, dar şi cu aspectul său strict, cu părul strâns la spate şi colierul de perle albe, precum şi cu admiraţia pe care spune că o are pentru fostul prim-ministru britanic Margaret Thatcher, cunoscută pentru reformele sale bugetare dure.
„Ea se mândreşte cu capacitatea de a superviza o politică economică, după ce a lucrat în sectorul privat”, subliniază Jacques-Pierre Gougeon. Şi asta, în ciuda faptului că are o lipsă gravă de experienţă în industrie, chiar dacă o mare parte a electoratului AfD este concentrată în sectoare marcate de restructurări industriale majore.
Weidel, care a locuit în China şi în Statele Unite şi vorbeşte fluent mandarina, se pronunţă acum şi împotriva globalizării.
„Imaginea lui Weidel ca femeie care a făcut o carieră în finanţe ajută AfD să se prezinte ca un partid conservator, dar şi modern, cu revendicări care depăşesc problema controlului imigraţiei”, adaugă Jeanette Süß, cercetător la Comisia pentru studii ale relaţiilor franco-geermane de la IFRI. Aceasta atrage „un electorat şi mai numeros” decât la precedentele alegeri legislative din 2017 şi 2021.
Cu toate acestea, Alice Weidel nu a exclus problema migraţiei, dimpotrivă. „Ea a provenit iniţial din aripa moderată a partidului AfD, pe care o reprezintă şi astăzi, dar a încorporat şi poziţii mai radicale în programul său”, spune expertul.
Iniţial, partidul a fost fondat de universitari economişti liberali, înainte de a lua o turnură xenofobă după sosirea masivă a refugiaţilor pe teritoriul german în 2015. Alice Weidel a îmbrăţişat treptat această turnură, adoptând o poziţie din ce în ce mai dură pe această temă, până la punctul de a face din ea tema centrală a campaniei sale, navigând în special pe recentele atacuri care au zguduit Germania.
PARADOXUL WEIDEL
Deşi susţine că se distanţează de trecutul nazist al Germaniei, inclusiv de bunicul său care a fost judecător în al III-lea Reich, ea îşi asumă totuşi o retorică foarte identitară, invocând chiar posibilitatea expulzărilor în masă ale străinilor, chiar dacă această mamă a doi băieţi adoptaţi îşi împarte timpul între Germania şi Elveţia, unde locuieşte cu partenera ei originară din Sri Lanka. Este un paradox din care a extras un „argument de campanie”, explică Jacques-Pierre Gougeon. „Este un profil cu adevărat atipic pentru extrema dreaptă, dar ea mizează pe acest lucru, insistând că nu este o caricatură a mişcării sale, că are o viaţă liberă, dar, în acelaşi timp, virează spre o respingere foarte virulentă a imigraţiei, a islamofobiei şi apără identitatea germană a rădăcinilor sale”, explică expertul.
Spre deosebire de extrema dreaptă franceză, Rassemblement National (RN), care caută moderaţia, Alice Weidel caută radicalismul şi polarizarea. În acelaşi timp, ea promovează cooperarea la nivel local între partidul său şi franja de dreapta a partidului conservator CDU. „Ea joacă în ambele tabere, în speranţa de a deveni un partid de guvernământ”, continuă specialistul francez.
SUSŢINUTĂ DE AMERICA LUI DONALD TRUMP
Noua administraţie Trump i-a dat un mare impuls, Elon Musk exprimându-şi în mod repetat sprijinul pentru aceasta, iar la sfârşitul săptămânii trecute, la München, s-a întâlnit cu vicepreşedintele J.D. Vance, care a atacat „cordonul sanitar” german impus AfD.
„Mizează mult pe acest lucru: încearcă să mă excludă în Europa, dar eu sunt recunoscută peste Atlantic”, arată Jacques-Pierre Gougeon.
Pe scena europeană, Alice Weidel se luptă încă să se facă auzită. „AfD a încercat recent să îşi multiplice reţelele şi să se internaţionalizeze, însă manevrele sale seducătoare nu au primit decât un răspuns limitat din partea partenerilor extremei drepte de pe continent”, notează Jeanette Süß. Cu toate acestea, partidul face tot mai multe eforturi pentru a se apropia de FPÖ austriac, iar săptămâna trecută economista a apărut alături de premierul maghiar Viktor Orban, care a primit-o cu mare fast la Budapesta.
Aceasta este o reţea valoroasă pentru candidata la funcţia de cancelar, deoarece, deşi sprijinul american i-a oferit o expunere internaţională, nu pare să o fi ajutat să mobilizeze mai mulţi alegători în Germania. AfD nu a făcut progrese semnificative în sondaje din decembrie anul trecut. Acest lucru nu a împiedicat AfD să se menţină pe un solid loc al doilea, o premieră pentru un partid care are abia un deceniu de existenţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
