ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2024. Irlanda votează vineri în alegeri comasate, locale şi europene

CITEȘTE ȘI ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2024. Care este miza scrutinului în fiecare ţară membră. În România, planul PSD-PNL pare să se întoarcă împotrivă, potrivit POLITICO

Un număr record de candidaţi de extremă dreapta se află în Irlanda pe buletinele de vot pentru consiliile locale şi Parlamentul European, dar nu este clar cât de mulţi dintre ei vor fi aleşi şi dacă irlandezii vor contribui, la rândul lor, la o creştere aşteptată a extremei drepte în întreaga Europă.

Partidele din coaliţia de guvernare au încercat să neutralizeze ameninţarea dreptei extremiste prin înăsprirea retoricii şi a măsurilor împotriva imigranţilor şi a solicitanţilor de azil. Pe de altă parte, extrema dreaptă însăşi şi-a diminuat perspectivele cu o proliferare de candidaţi care vor diviza votul.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 7.00 (9.00, ora României) şi se vor închide la ora 22.00 (24.00, ora României).

Irlanda va trimite 14 deputaţi în Parlamentul European, reprezentând 2% din cele 720 de locuri ale camerei.

De asemenea, alegătorii irlandezi sunt chemaţi să decidă cine va ocupa cele 949 de locuri din consiliile municipale şi regionale din 31 de autorităţi guvernamentale locale şi vor alege, totodată,  un primar în Limerick.

Economia Irlandei este aproape de ocuparea deplină a forţei de muncă şi a revenit pe creştere în primele trei luni ale acestui an, dar o lipsă severă de case şi apartamente la preţuri accesibile pentru închiriere şi cumpărare a sporit numărul persoanelor fără adăpost şi problemele sociale, înrăutăţind starea de spirit a populaţiei. Criza provine din blocajele din domeniul planificării şi construcţiilor şi din creşterea populaţiei, dar extremiştii au încercat să dea vina pe refugiaţii ucraineni şi de altă natură care au umplut centrele de azil şi hotelurile şi au instalat corturi în centrul Dublinului. Au avut loc demonstraţii, atacuri incendiare şi o revoltă.

Zeci de candidaţi anti-imigranţi candidează ca independenţi sau ca membri ai unor micropartide fără reprezentanţi aleşi. Unii promit să "respingă pactul UE privind migraţia" şi să "păstreze cultura irlandeză". Alţii avertizează, fără dovezi, cu privire la un complot pentru a înlocui irlandezii cu o nouă "plantaţie".

În condiţiile în care sondajele arată că aproape două treimi dintre alegători doresc un control mai strict al imigraţiei, guvernul de centru-dreapta a redus ajutoarele sociale, a extins măsurile de aplicare a legii şi a eliminat taberele pentru a descuraja noi sosiri. Acest lucru pare să fi ajutat la stabilizarea sprijinului pentru Verzi şi Fianna Fáil şi să fi susţinut Fine Gael, al treilea partid din coaliţia condusă de premierul Simon Harris.

Potrivit sondajelor, frustrarea alegătorilor cu privire la migraţie a afectat Sinn Féin, principalul partid de opoziţie, chiar dacă nu se află la putere. Critica sa populistă de stânga la adresa guvernului l-a propulsat la 33% din susţinere în 2022, dar percepţia că a fost prea moale în privinţa migraţiei a făcut ca acest sprijin să scadă la 22%, punând sub semnul întrebării speranţele sale de a conduce următorul guvern după alegerile generale care vor avea loc până în martie anul viitor.

Cu toate acestea, alegerile dezastruoase pentru Sinn Féin din 2019, când a pierdut jumătate dintre consilieri şi a câştigat un singur loc în Parlamentul European, înseamnă că acum porneşte în lupta electorală de la un prag atât de scăzut, încât este aproape sigur că va câştiga mai multe locuri. "Concurăm în fiecare zonă electorală locală", a declarat liderul său, Mary Lou McDonald. "Vreau să fim cel mai mare partid, punct şi de la capăt", a spus ea.