Păstrarea sau nu în post a şefului Statului Major Interarme, generalul Pierre de Villiers, agita luni mediile militare, în contextul în care Emmanuel Macron şi-a multiplicat în ultimele zile chemările la ordine brutale la adresa acestuia, relateaz AFP.
După ce l-a mustrat sec pe generalul de Villiers în faţa militarilor în ajunul Zilei Naţionale, reproşându-i fără să-l numească că a lansat în mod ”nedemn” o polemică bugetară ”în piaţa publică”, preşedintele francez a declarat duminică faptul că nu exclude săi-i retragă încrederea sa.
”Dacă ceva îl opune pe şeful Statului Major al Armatelor preşedintelui Republicii, şeful Statului Major este schimbat”, a declarat Macron pentru Le Journal du Dimanche (JDD), apreciind ulterior că ”interesul armatelor trebuie să primeze asupra interesului industriaşilor”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Şeful statului şi generalul de Villiers, care urmează să fie primit la Elysée, ”vor lua o decizie împreună”, a încercat să tempereze luni purtătorul de cuvânt al Guvernului Christophe Castaner.
Însă criza există clar între comandantul suprem şi militarul cu cel mai înalt grad, în contextul în care Pierre de Villiers, în vârstă de 60 de ani, tocmai a fost confirmat în funcţie încă un ultim an.
La originea acestei furii a şefului statului stau critici formulate de general cu privire la tăierea bugetului armatelor cu 850 de milioane de euro anul acesta, într-un context de austeritate per ansamblu în 2017 care prevede o scădere a cheltuielilor statului cu 4,5 miliarde de euro.
”Distanţa mare dintre obiectivele stabilite forţelor noastre şi mijloacele actuale nu mai poate fi suportată”, a avertizat şeful Statului Major într-o audiere cu uşile închise în Comisia Apărării din cadrul Adunării Naţionale.
Într-un articol publicat vineri în Le Figaro, Pierre de Villiers a îndemnat de asemenea la ”păstrarea coerenţei indispensabile între ameninţări, misiuni şi mijloace”, în contextul în care Franţa este angajată în toate direcţiile împotriva terorimului, din Sahel (Barkhane) în Orientul Mijlociu (Chammal) şi inclusiv pe teritoriul naţional (Sentinelle).
Iar într-o ”scrisoare către un tânăr angajat”, vineri, pe pagina sa de Facebook, el pare să adreseze mesaje cu subînţeles Guvernului: ”pentru că toată lumea are neajunsurile ei, nimeni nu merită să fie urmărit orbeşte”. Încrederea ”trebuie să fie alimentată zi de zi, pentru a face să apară obedienţa activă, acolo unde aderarea prevalează asupra constrângerii”.
”ÎNDOIALĂ ŞI NEÎNCREDERE”
Pentru armate, arbitrajul bugetar anunţat săptămâna trecută este cu atât mai dur de digerat, cu cât preşedintele Macron şi-a multiplicat semnalele favorabile în direcţia militarilor de la sosirea sa la putere.
El s-a blimbat pe Champs-Elysées într-un vehicul de comandament, iar apoi a vizitat răniţi în război în ziua învestirii sale, a vizitat baza fraceză de la Gao, în Mali, iar de curând a fost dus cu elicopterul la bordul submarinului nuclear lansator de rachete SNLE Le Terrible..
Dincolo de simboluri, şeful statului s-a angajat încă de la învestire să aloce 2% din PIB efortului Apărării până în 2025, în acord cu angajamentele sale din campanie.
”În pofida unei comunicări prezidenţiale care ar putea să facă să se spere la o reală consideraţie faţă de militari, vălul a căzut”, critică luni generalul în retragere François Chauvancy, într-un editorial publicat în Le Monde.
”Un şef care umileşte un mare subordonat şi servitor al statului lasă de asemenea loc îndoielii şi neîncrederii în comunitatea militară”, apreciază el.
”Apărarea nu putea să scape tăierilor bugetare”, consideră, din contră, în acelaşi ziar, generalul Jean-Paul Palomeros, un fost şef de Stat Major al Forţelor Aeriene, apropiat lui Macron.
El aminteşte totodată faptul că preşedintele a promis să crească bugetul Apărării în 2018, la 34,2 miliarde de euro.
În aşteptarea deznodământului crizei dintre preşedinte şi şeful său de Stat Major Interarme, au apărut speculaţii cu privire la numele unui eventual succesor.
Între numeroşii pretendenţi se află şeful Statului Major al Forţelor Aeriene André Lanata sau generalul Grégoire de Saint-Quentin, actualul adjunct al şefului Statului Major al Operaţiunilor şi fost şef al Comandamentului Operaţiunilor Speciale (COS), potrivit unor surse apropiate dosarului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
