Uniunea Europeană (UE) a adoptat, în ultima legislatură, sute de acte legislative, inclusiv reforme emblematice, de la interzicea paielor de plastic şi sfârşitul "roaming"-ului şi până la reforma dreptului de autor, relatează AFP, care prezintă succint şapte reforme-far.
INTERZICEREA PAIELOR DE PLASTIC
Noua reglementare care interzice plasticele de unică folosinţă a fost adoptată la sfârşitul lui martie, în mai puţin de un an, un semn al unui larg consens. Paiele, beţişoarele de amestecat în cafea, beţele pentru baloane şi alte ambalaje alimentare din polistiren expandat - binecunoscute adepţilor meselor de luat la pachet - urmează să fie interzise în UE din 2021.
În ceea ce priveşte peturile, ele urmează să fie mai bine reciclate, în timp ce industria tutunului va fi pusă să contribuie la costul colectării şi reciclării filtrelor de ţigaretă.
ACEEAŞI MUNCĂ, ACELAŞI SALARIU
Dragă Franţei, reforma muncii detaşate a fost adoptată în 2018, cu scopul de a pune capăt derivelor ”detaşării”. Este vorba despre un dispozitiv care-i permite unui european să muncească temporar în orice altă ţară din UE, continuând să depindă de sistemul social din ţara sa.
Reforma, marcată de o confruntare între ţările din Europa de Vest şi Europa de Est, vizează să garanteze principiul ”o remuneraţie egală la o muncă egală” şi stabileşte la 12 luni durata maximă a detaşării, care poate fi prelungită cu şase luni.
Negocieri, separate, sunt în curs cu privire la cazul particular al şoferilor.
DREPTURI DE AUTOR
Reforma drepturilor de autor a fost adoptată în 2019, în urma unei bătălii care a opus, pe de o parte, mari grupuri de presă şi artişti favorabili textului şi, pe de altă parte, giganţi în domeniul digital şi apărători ai libertăţii Internetului, îngrijoraţi de consecinţele acesteia.
Una dintre dispoziţiile-far face platformele responsabile juridic de conţinuturi, onligându-le să se asigure că respectă drepturile de autor. Alta creează un ”drept vecin” în cazul editorilor de presă, menit să le permită să fie mai bine remuneraţi la reutilizarea online a producţiei lor de către agregatori ca Google News.
DATE PERSONALE
UE a dat o mare lovitură adoptând un aresenal de reglementări cu privire la protejarea datelor persoanle ale europenilor faţă de derive din era numerică. Este vorba despre faimosul ”Regulament general privind protecţia datelor” (RGPD), aplicabil din mai 2018 şi citat ca exemplu până şi în Statele Unite.
Acesta consolidează anumite drepturi, ca de exemplu cel al unui navigator pe Internet de a şti cine îi procesează datele şi cu ce scop, şi de a fi informat cu privire la orice piratare. Întreprinderile care nu le respectă riscă mult, sancţiunile putând atinge 4% din cifra lor de afaceri mondială.
SFÂRŞITUL "ROAMING"-ULUI
Sfârşitul cheltuielilor cu "roaming"-ul este una dintre reformele cele mai concrete din ultimii ani pentru consumatorii europeni. Din iunie 2017, ei pot să-şi folosească serviciile mobile naţionale în întreaga UE fără să plătească în plus.
Potrivit Comisiei Europene (CE), utilizarea datelor mobile a crescut de 12 ori, în timp ce numărul apelurilor telefonice ale turiştilor s-a dublat faţă de obiceiurile constatate înainte de intrarea în vigoare a reformei.
GRĂNICERI
Marcată de haosul sosirii masive de migranţi pe coastele greceşti în 2015, UE a consolidat în mod considerabil puterile şi mijloacele Frontex, agenţia însărcinată să coordoneze protecţia frontierelor sale externe.
Cu scopul de a susţine orice ţară care se confruntă cu un aflux brusc, ea urmează să dispună, din 2027, de un contingent permanent de 10.000 de grăniceri şi membri ai Pazei de Coastă, detaşaţi din statele membre şi va putea să-şi achiziţioneze propriile nave şi avioane.
CE doreşte să meargă şi mai departe şi mai repede, însă se loveşte de reticenţa unor state membre, legată de probleme bugetare, dar şi de temeri cu privire la suveranitatea lor.
ANTITERORISM
Registrul european al pasagerilor aerieni - numit ”PNR” - este un nou instrument antiterorist adoptat în 2016. El impune transportatorilor aerieni să comunice în mod sistematic date despre pasagerii lor autorităţilor statelor europene vizate de un zbor dinspre sau către o ţară terţă.
Obiectivul este să permită detectarea persoanelor care nu au mai fost suspectate vreodată de terorism, dar a căror analiză a datelor (date, itinerare, coordonate, etc) sugerează că ar putea fi implicaţi în asemenea acte. Ţările europene sunt ţinute, apoi, să împărtăşească rezultatul unor eventuale anchete declanşate pe această bază.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
