O incertitudine a fost ridicată luni seara într-o Românie aflată în plină confuzie, Curtea Constituţională validând rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale şi deschizând astfel calea unui duel duminică între un candidat al extremei drepte şi o primăriţă de centru, relatează AFP.
Curtea ”a decis să confirme şi să aprobe rezultatele alegerilor de la 24 noiembrie şi să organizeze turul doi la 8 decembrie”, a anunţat în faţa presei preşedintele Curţii Marian Enache.
Autorităţile române au acuzat săptămâna trecută influenţa Rusiei şi rolul platformei TikTok, care a dezminţit ”în mod categoric” acste acuzaţii.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În acest context, Curtea, sesizată printr-o cerere de anulare a scrutinului de către un candidat înfrânt, a dispus o nouă numărare a voturilor exprimate. Aceasta ”nu a relevat fraude susceptibile să altereze rezultatul alegerilor”, potrivit judecătorului.
”RULETA RUSĂ”
Jocurile sunt foarte deschise înaintea turului doi.
Ieşit brusc din umbră, candidatul naţionalist cu accente mistice Călin Georgescu îngrijorează în Europa Occidentală în privinţa acestei ţări strategice, vecina Ucrainei şi membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO.
El o înfruntă pe Elena Lasconi, şefa Uniunii Ssalvaţi România (USR, centru), un partid care s-a clasat pe locul patru în alegerile legislative, cu un scor de 12,4%.
”Vă mulţumesc (...)că aţi ascultat vocea românilor şi că nu aţi jucat ruleta rusă cu democraţia”, a reacţionat imediat această primăriţă a unui orăşel.
Între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii au votat să aleagă Parlamentul, duminică, în alegeri legislative care au condus la un Parlament fragmentat în care extrema dreaptă a înregistrat o ascensiune.
”România divizată”, titra luni cotidianul Adevărul.
Partidul Social Democrat (SPD), moştenitorul Particului Comunist Român (PCR), s-a clasat pe priomul loc, cu 22% dintre voturile exprimate, potrivit unor rezultate aproape definitive.
El este urmat îndeaproape de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), cu 18%. Acesta este primul dintre cele trei partide ale blocului naţionalist, cu peste 32% dintre voturile exprimate în total, de trei ori scorul înregistrat în 2020 de către AUR, care a candidat atunci doar el.
Niciodată de la căderea comunismului în 1989 România nu a cunoscut o astfel de ascensiune, alimentată de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori împotriva dificultăţilor economice, războiul de dincolo de frontieră şi unei clase politice tradiţionale pe care o consideră trufaşă şi deconectată.
Viitoarea Adunare ”va fi exrem de fragmentată şi fără un partid dominant”, rezumă la AFP Marius Ghincea, un politolog de la ETH în Zurich.
ROLUL-CHEIE AL PREŞEDINTELUI
”Nici PSD nu va putea guverna fără alte două partide”, ceea ce sugerează ”multă instabilitate pe termn scurt şi mediu”.
Împreună cu AUR, SOS România, condus de furtunoasa candidată în favoarea Kremlinului Diana Şoşoacă, şi noul Partid al Oamenilor Tineri (POT) - care-şi fac ambele intrarea în Parlament -, extrema dreaptă ”este cel mai important bloc”, subliniază Sergiu Mişcoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai de la Cluj-Napoca (nord-vest).
Ele sunt unite în jurul opoziţiei lor faţă de susţinerea Ucrainei şi nu a ”păcii” şi a promisiunii apărării ”valorilor creştine”. Însă sunt ”divizate intern”, aminteşte Ghincea şi nu au suficientă greutate să guverneze.
Pebtru a le opri, mai mulţi lideri politici au făcut apeluri în favoarea unui ”Guvern de unitate naţională”, hotărât proeuropean.
Însă totul va depinde de ”cine va fi noul şef de stat, pentru care în mână nominalizarea premierului”, relevă Mişcoiu, care evocă acest rol-cheie al şefului statului.
Preşedintele Republicii române deţine o funcţie în mod esenţial protocolară, însă exercită o influenţă morală importantă şi o influenţă în politica externă, în contextul în care PSD nu a dat un consemn de vot.
Succesul lui Georgescu, un ”antivax” în vârstă de 62 de ani şi un admirator al lui Vladimir Putin, a declanşat manifestaţii în rândul românilor tineri.
”În atmosfera actuală, nu cred că ne vom permite să nu votăm, mai ales având în vedere valul extremist care ne-a luat”, declară Ilinca Chifane, în vârstă de 22 de ani.
Unii alegători speră, cu toate acestea, la o întoarcere la calm, ca Doina Matei, în vârstă de 71 de ani.
Această pensionară vede în aceste alegeri ”un semn divin care ne îndeamnă să nu ne mai certăm, să devenim mai uniţi, mai raţionali şi mai bine intenţionaţi”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
