Acordul la care au ajuns vineri dimineaţa devreme liderii ţărilor UE pe tema migraţiei prevede ”platforme de debarcare” a migranţilor, ”centre controlate” şi o consolidare a frontierelor externe, relatează AFP, care prezintă principalele puncte ale documentului.
”PLATFORME DE DEBARCARE”
Liderii celor 28 de state membre UE îndeamnă la ”explorarea rapidă” a ”conceptului” încă vag de ”platforme regionale de debarcare” a migranţilor salvaţi pe mare în largul Europei, în cooperare cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM), cu scopul descurajării traversării Mării Mediterane.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Nicio ţară terţă nu s-a propus până în prezent să găzduiască asemenea locuri de primire a unor migranţi salvaţi pe apele internaţionale, unde este important să se deosebească imigranţii ilegali de solicitanţii de azil ce pot fi primiţi în UE, ”cu respectarea dreptului internaţional”.
Marocul şi Albania au anunţat deja că nu vor accepta asemenea centre. Iar aceste locuri provoacă şi mai multe îndoieli în rândul ţărilor europene atât cu privire la contururile concrete ale unor ”platforme”, cât şi referitor la compatibilitatea cu dreptul internaţional a acestor debarcări în afara Europei.
”CENTRE CONTROLATE”
Imigranţii salvaţi în apele europene vor putea să fie preluaţi în ”centre controlate”, pe teritoriul UE, prevede textul, de unde vor putea să fie repartizaţi în Uniunea Europeană în cazul în care sunt eligibili la azil şi expulzaţi către ţara lor în caz contrar.
Însă înfiinţarea unor asemenea locuri, care să fie dotate cu mijloace europene, este lăsată la discreţia statelor membre şi, în acelaşi mod, împărţirea primirii lor ar urma să se facă ”pe o bază voluntară”.
Italia, care a salutat această propunere, nu a precizat însă dacă va înfiinţa asemenea locuri pe teritoriul său. Textul vorbeşte despre centre ”controlate” şi nu ”închise”, cum propunea Franţa, fără ca sensul acestei nuanţe să fie clar.
”MIŞCĂRI SECUNDARE”
Compromisul include un paragraf vizând lupta împotriva deplasărilor migranţilor între ţări din cadrul UE, fără să se aştepte o decizie cu privire la cazul lor în ţara în care au intrat pe teritoriul Uniunii, catalogate drept ”mişcări secundare”.
”Statele membre ar trebui să ia toate măsurile legislative şi administrative interne necesare în vederea contracarării unor asemenea mişcări şi să coopereze strâns între ele în acest sens”, se arată în document.
”Mişcările secundare” se află în centrul unei crize între cancelarul german Angela Merkel şi principalul său aliat de dreapta în Guvern, CSU, care ameninţă să expulzeze în sudul Germaniei migranţi înregistraţi în altă parte, în lipsa unei soluţii europene.
FRONTIERE EXTERNE
Acordul prevede să se crească mijloacele Agenţiei europene a grănicerilor Frontex, căreia să i se aloce mai multe resurse financiare - fără să se dea cifre - şi un mandat mai larg.
El prevede totodată consolidarea susţinerii Pazei de Coastă libiene şi îndeamnă ”toate navele care operează pe Marea Mediterana” să respecte legile aplicabile şi să nu ridice obstacole în calea operaţiunilor Pazei de Coastă libiene”. Acesta este un pasaj deosebit de apreciat de Italia şi Malta.
Cei 28 au convenit să deblocheze a doua tranşă - în valoare de trei miliarde de euro - din fonduri destinate ajutorării refugiaţilor în Turcia şi să se alimenteze fondurile UE destinate Africii, în vederea luprei contra cauzei migraţiilor.
REGULAMENTUL DE LA DUBLIN
”Este necesar să se ajungă la un consens cu privire la Regulametul de la Dublin, pentru ca să fie reformat pe baza unui echilibru între responsabilitate şi solidaritate”, se arată în acord, care nu stabileşte însă un calendar în vederea realizării acestei reforme.
Iniţial s-a prevăzut ca summitul să permită să se ajungă la un compromis pe această temă, însă divergenţele sunt încă prea puternice referitor la modificările de adus acestei legislaţii europene ce încredinţează responsabilitatea soluţionării unei cereri de azil ţării de intrare.
Comisia Europeană (CE) propune o derogare de la acest principiu - în perioadă de criză - şi o repartizare obligatorie a solicitanţilor de azil în UE din locul în care au sosit. Însă ţări ca Ungaria şi Polonia, susţinute de Austria, se opun frontal.
Italia cere, la rândul ei, un sistem permanent de repartizare şi abandonarea pur şi simplu a principiului responsabilităţii ţării de sosire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
