Legea americană îi protejează pe membrii serviciilor de informaţii care denunţă un presupus act ilegal în cadrul agenţiilor guvernamentale, însă calea este îngustă, iar protocolul foarte bine încadrat în cazul avertizorilor de integritate (”wistleblower”), relatează AFP, care prezintă prevederile legale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

O LEGE AMENDATĂ

Legea, promulgată în 1998, a fost amendată în 2010, la înfiinţarea inspecţiei generale a serviciilor de informaţii (ICIG). Acest organ este independent de serviciile Directorului serviciilor naţionale americane de informaţii (DNI), care conduce diversele agenţii guvernamentale.

Orice semnalare este necesar să fie adresată ICIG, care este obligată să o studieze în termen de 14 zile, iar dacă o consideră credibilă să o trmită DNI.

Acesta din urmă este obligat să o trimită comisiilor de Informaţii - din Senat şi Camera Reprezentanţilor - în termen de şapte zile.

SCANDALUL UCRAINEAN

La 12 august, un membru al serviciilor de informaţii - CIA, potrivit The New York Times (NYT) - trimite o semnalare la centru despre o convorbire la telefon între Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski care a avut loc la 25 iulie.

El dă curs în mod literal procedurii, raportând ICIG o ”problemă urgentă”, în opinia sa, şi anume că preşedintele american şi-a folosit funcţia”pentru a solicita amestecul unei ţări străine în alegerile din 2020 din Statele Unite”.

Inspectorul general Michael Atkinson consideră plângerea credibilă şi i-o trimite DNI Joseph Maguire.

Însă, după ce a consultat serviciile juridice ale Casei Albe şi Departamentul Justiţiei, Maguire, numit recent de către Donald Trump, conchide că nu este obligat să informeze Congresul şi clasează dosarul.

Convorbirea dintre cei doi şefi de stat ţine de dreptul preşedintelui de a nu divulga informaţii şi nu intră în cadrul activităţilor serviciilor de informaţii, a explicat el în faţa membrilor Comisiei Informaţiilor din cadrul Camerei Reprezentanţilor.

El şi-a exprimat totodată îndoiala cu privire la veridicitatea ”acuzaţiilor de mâna a doua” raportate de avertizorul de integritate.

SCENARIU INEDIT

Potrivit legii, avertizorul poate sesiza în mod direct cele două comisii ale Informaţiilor din Congres, însă el trebuie să-l informeze pe inspectorul general şi ”să-i ceară sfatul” DNI, ”pentru a contacta în mod securizat” comisiile.

Or Atkinson este cel care a decis să informeze în mod direct Congresul despre existenţa acestei semnalări, fără să-i dezvăluie conţinutul. Acesta este un scenariu inedit, în contextul în care legea nu spune nimic despre procedură în cazul în care DNI clasează plângerea fără urmări.

Adam Schiff, preşedintele democrat al Comisiei Informaţiilor din Cameră, consideră că Maguire şi-a încălcat funcţia, pentru că el nu are ”nici autoritatea juridică şi nici discreţia să claseze o decizie” a inspectorului general. El nu are nici autoritatea ”să ascundă Comisiei semnalarea unui avertizor de integritate”.

GREUTATEA PREŞEDINTELUI

Dreptul preşedintelui de a nu divulga anumite informaţii agită, de asemenea, relaţiile între Congres şi diverse administraţii începând din 1998.

Bill Clinton, care a semnat legea, a precizat că aceasta nu-i restrânge ”autoritatea constituţională” de a studia şi controla divulgarea anumitor informaţii clasificate către Congres, aminteşte Robert Litt, un fost consilier juridic al DNI, pe site-ul specializat Lawfareblog.

Jack Goldsmith, un profesor de drept la Harvard şi un fost consilier juridic al Casei Albe, aprecia, la rândul său, săptămâna trecută, că acest privilegiu ar trebui să prevaleze, pentru a nu slăbi Executivul.

”Puterea preşedintelui de a acţiona în încredere este la apogeul său atunci când există o conversaţie clasificată cu un lider străin”, apreciază el pe Twitter, dând asigurări că poziţia sa ”nu este de a-l apăra pe Trump, ci de a apăra preşedinţia”.

NYT SE APĂRĂ

Pe de altă parte, redacţia The New York Times (NYT) a apărat vineri publicarea anumitor elemente despre identitatea avertizorului de integritate de la originea procedurii de destituire lansate împotriva lui Trump, apreciind că aceasta era necesară pentru a le permite cititorilor să- cântărească credibilitatea.

”Preşedintele şi unii dintre susţinătorii săi au atacat credibilitatea avertizorului de integritate”, iar ”preşedintele însuşi i-a catalogat rezumatul drept o «manevră politică grosolană»”, a subliniat în cotidian directorul redacţiei Dean Baquet.

”Noi am decis să publicăm informaţii limitate despre avertizorul de integritate - inclusiv faptul că lucrează la o agenţie apolitică şi că plângerea sa are la bază cunoaşterea în profunzime şi înţelegerea sa a Casei Albe - pentru că vrem să le dăm cititorilor informaţii care să le permită să judece ei înşişi dacă este credibil sau nu”.

NYT a dezvăluit joi că avertizorul este un angajat CIA, detaşat o vreme la Casa Albă, care cunoaşte bine politica externă americană faţă de Europa şi situaţia politică ucraineană.

Publicarea acestor informaţii a fost catalogată drept ”periculoasă” ”profesional” şi ”personal”, atât de către avocatul avertizorului, cât şi de alte persoane care lucrează în domeniul informaţiilor.

”Ştiţi ce făcem pe vremuri (...) în caz de trădare din partea spionilor?”, a insinuat de altfel Donald Trump într-o discuţie privată, divulgată joi. ”Tratam asta un pic diferit...”, adăuga el.

În cursul audierii sale în Congres, joi, DNI Joseph Maguire a dat asigurări că a ”făcut totul pentru a proteja identitatea” avertizorului de integritate.

Numele avertizorului este cunoscut, în principiu, doar de către avocaţi acestuia şi de inspectorul general al serviciilor naţionale de informaţii, primul destinatar al semnalării, care a considerat-o suficent de credibilă cât să i-o trimită DNI.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.