Republica Moldova le cere aliaţilor să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană în condiţiile în care războiul face ravagii în Ucraina vecină, iar preşedinta Maia Sandu spune, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că Rusia, deşi face eforturi pentru a-i destabiliza ţara, nu a reuşit până acum.
"Am solicitat sisteme de supraveghere şi apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este o prioritate, dar sperăm să primim şi noi unele", a spus Maia Sandu în interviul acordat Reuters în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.
Maia Sandu a spus că bugetul militar al ţării a fost majorat, iar guvernul discută cu UE despre sisteme de apărare aeriană, discuţii în acest sens având loc, pe bază bilaterală, şi cu aliaţii din NATO.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Preşedinta a denunţat, totodată, eforturile de destabilizare ale Rusiei. "Rusia a încercat să mobilizeze grupuri corupte din Moldova şi partide pro-ruse cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia şi nu înseamnă că a renunţat, dar până acum am reuşit să menţinem stabilitatea", a spus ea.
Pe de altă parte, Maia Sandu s-a declarat încrezătoare în ceea ce priveşte siguranţa ţării, având în vedere rezistenţa Ucrainei în faţa Rusiei.
Preşedinta Republicii Moldova a vorbit şi despre eforturile ţării de a scăpa de dependenţa de gazul rusesc, în timp ce se confruntă cu întreruperi de energie electrică cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vecine, dar şi cu reduceri ale livrărilor de către furnizorul de gaz rusesc Gazprom.
"Astăzi, malul drept primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, astfel încât putem spune că Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa de gazul rusesc", a declarat Maia Sandu.
Ea a adăugat că, deşi preţurile ridicate au fost o problemă, ţara şi-a asigurat aprovizionarea pentru iarnă şi va căuta contracte pe termen lung cu furnizori alternativi pe viitor.
Maia Sandu a mai spus că în 2023, ţara sa va avea nevoie de cel puţin aceeaşi sumă ca şi anul trecut - 600 de milioane de euro (649 de milioane de dolari) - ca sprijin bugetar din partea comunităţii internaţionale, pentru a ajuta la protejarea populaţiei de inflaţie.
"Integrarea în UE este cel mai important proiect al ţării şi singura noastră şansă de a supravieţui ca democraţie în această perioadă complicată şi în această regiune complicată", a conchis Maia Sandu.
Aflată la vest de Ucraina, fosta republică sovietică Moldova are un buget de apărare minuscul şi are de mult timp relaţii tensionate cu Moscova. Rusia are trupe şi forţe de menţinere a păcii în Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei care a supravieţuit timp de trei decenii cu sprijinul Kremlinului. Moldova a acuzat Moscova că încearcă să îşi folosească influenţa asupra mişcării separatiste din Transnistria, majoritar rusofonă, pentru a destabiliza restul ţării, majoritar românofon, explică Reuters.
Anul trecut, autorităţile separatiste au acuzat Ucraina pentru mai multe explozii care s-au produs la Tiraspol, dar Kievul a negat orice legătură cu incidentele. În acelaşi timp, Ministerul rus de Externe a declarat că Moscova a vrut să evite un scenariu în care să fie nevoită să intervină în regiune
Guvernul pro-occidental al Moldovei a sprijinit puternic Kievul de la invazia rusă şi a depus o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană la doar o săptămână după ce trupele ruseşti au intrat în Ucraina în februarie anul trecut.
UE a acceptat Moldova ca ţară candidată la aderare în iunie, când a extins acelaşi statut şi pentru Ucraina vecină. Acesta a fost un triumf diplomatic pentru Maia Sandu, a cărei ţară este una dintre cele mai sărace din Europa şi se confruntă cu numeroase dificultăţi economice. Intrarea în UE implică însă un proces lung şi complex de aliniere a legilor locale, inclusiv o reformă-cheie a justiţiei, menită să combată corupţia. Sandu a declarat că este încrezătoare că această schimbare va fi finalizată, notează Reuters.
Aflată la Davos, Maia Sandu a avut întrevederi cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene pentru Investiţii şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. De asemenea, s-a întâlnit cu noul preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset. Cu în convorbirile cu toţi aceşti interlocutori, preşedinta Republicii Moldova a încercat să obţină sprijin politic, economic şi umanitar pentru ţara sa, în contextul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
