Liderii aliaţi se reunesc sâmbătă, începând cu ora locală 9.00 (10.00 ora României), pentru a continua discuţiile din cadrul Summit-ului NATO de la Varşovia, pe agendă fiind criza ucraineană, situaţia de securitate din Afganistan, după ce preşedintele american a anunţat menţinerea a 8.400 de militari activi, şi proliferarea ameninţărilor teroriste, scrie News.pl
De asemenea, pentru a doua zi a summitului se aşteaptă anunţarea susţinerii financiare a aliaţilor pentru forţele armate şi poliţieneşti, care vor fi menţinute pe teritoriul afgan până în 2020.
Secretarul Apărării din Statele Unite, Ash Carter, a declarat, în urmă cu o lună, că dezvoltarea ameninţării teroriste a talibanilor din Afganistan şi complicarea situaţiei de securitate înseamnă că statele occidentale nu pot să părăsească Kabulul într-un moment critic, aşa cum se stabilise anterior.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De altfel, un oficial al NATO de rang înalt a declarat vineri, sub protecţia anonimatului, că numărul militarilor aliaţilor va rămâne apropiat nivelului actual de 13.000 de oameni. Declaraţia vine după ce preşedintele american a anunţat, că în timpul mandatului său, numărul de militari se va menţine la 8.400, deşi existau planuri pentru reducerea prezenţei militare până la 5.500 de soldaţi.
Acest nivel al prezenţei militare le va permite aliaţilor să-şi menţină trupele poziţionate în patru centre regionale afgane, dar şi la cartierul general din Kabul.
Liderii NATO îşi vor îndrepta atenţia spre flancul sudic al alianţei şi regiunile vecine şi se vor adresa ameninţării teroriste reprezentată de jihadiştii Statului Islamic. De asemenea, aliaţii vor discuta despre necesitatea intervenţiei Coaliţiei Internaţionale Antiterorism, după ce Europa a fost zguduită de două atentate teroriste în ultima jumătate de an, în vreme ce Turcia a trecut printr-o serie sângeroasă de atacuri.
Summitul de la Varşovia va produce o decizie a celor 28 de lideri aliaţi cu privire la viitorul expansiunii blocului militar occidental în Georgia, dar şi cu privire la suplimentarea ajutorului pentru Ucraina.
Muntenegru, care a primit statut de observator la summit, se va alătura NATO în următoare lunii, în ciuda reticienţei demostrate de Kremlin faţă de pătrunderea alianţei în fosta Iugoslavie.
Summitul de la Varşovia a adus 18 preşedinţi şi 21 de premieri pe stadionul polonez unde au loc cele mai multe lucrări ale aliaţilor.
Sâmbătă, discuţiile încep la ora locală 9.00 (10.00 ora României) cu o întâlnire a Consiliului Nord-Atlantic, la care participă şefii de stat sau guvern prezenţi la Varşovia. Primele declaraţii sunt aşteptate la 11.30 (12.30 ora României) din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
În prima zi a summitului, aliaţii au aprobat desfăşurarea a patru brigăzi multinaţionale pe flancul estic, în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Acete brigăzi rotative vor include 4.000 de militari şi vor fi conduse de generalii aliaţilor: brigada din Letonia va fi condusă de Canada, brigada din Estonia va fi sub comanda Marii Britanii, brigada din Lituania va fi condusă de Germania, iar cea din Polonia va fi sub comanda Statelor Unite.
De asemenea, aliaţii au aprobat planurile privind realizarea unei brigăzi multinaţionale pe flancul sudic, militarii fiind desfăşuraţi în România sub comanda generalilor români. Această brigadă multinaţională se va baza iniţial pe militari români şi bulgari, care vor reprezenta structura pentru desfăşurarea unor trupe din statele aliate.
Jens Stoltenberg a atras atenţia asupra nevoii unui dialog transparent cu Rusia, care nu poate şi nu ar trebui să fie izolată în raport cu NATO. Însă, desfăşurarea de brigăzi rotative pe flancul estic şi sudic reprezintă o măsură a aliaţilor pentru a descuraja orice agresiune, în special din partea ruşilor.
O altă decizie de anvergură, care a fost luată în prima zi de discuţii, a fost cea legată de preluarea comandei scutului antirachetă american din Europa de către NATO, ca o măsură pentru detensionarea relaţiilor cu Moscova. Ruşii erau nemulţumiţi de faptul că Washington avea control direct asupra sistemului antirachetă, în vreme ce francezii erau îngrijoraţi cu privire la deciziile care pot fi luate de generalii americani în situaţii de criză.
Washington speră că renunţarea la comanda directă asupra scutului antirachetă, în favoarea alianţei multinaţionale, ar putea să-i calmeze pe ruşi. De altfel, aliaţii europeni nu au nimic de câştigat din tensionarea relaţiilor cu Moscova, având în vedere că ruşii reprezintă un furnizor de energie major pentru multe state din UE.
Prin preluarea controlului asupra scutului antirachetă de către NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finanţarea sistemului.
Franţa, care conduce eforturile diplomatice pentru pacea din estul Ucrainei, a primit asigurări că scutul antirachetă va fi plasat sub comanda directă şi reală a NATO, printr-un transfer de putere de la generalii americani.
În cazul unei crize, comandanţii militari vor avea la dipoziţie câteva secunde pentru a decide dacă să folosească sau nu scutul antirachetă pentru doborârea unei rachete balistice. Transferul comandei sub drapelul NATO înseamnă că ambasadorii aliaţilor vor stabili de la Bruxelles un set de reguli cu privire la eventualele situaţii de criză, iar deciziile nu vor fi luate exclusiv de către generalii americani.
Summitul NATO de la Varşovia este menit să demonstreze unitatea aliaţilor în faţa Rusiei tot mai agresive, deşi mulţi analişti vorbesc de o slăbire a Occidentului, după ce Marea Britanie a votat pentru ieşirea din UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
