Scutul antirachetă de la Deveselu, început în 2013 şi finalizat anul trecut, în urma unei investiţii de aproximativ 800 de milioane de dolari, va fi operaţionalizat joi, la cinci ani de la finalizarea negocierilor România-SUA. La ceremonia de certificare operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu vor lua parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adjunctul secretarului Apărării din SUA, Robert Work, premierul Dacian Cioloş şi ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
Scutul antirachetă de la Deveselu a fost activat în decembrie 2015, devenind una dintre cele mai importante baze americane din Europa, după 5 ani de la începerea programului în România. Programul american prevedea, la începutul anilor 2000, două baze în Europa pentru acest scut, în Polonia şi Cehia, însă planul a fost schimbat de preşedintele american Barack Obama, după retragerea Cehiei, fiind astfel inclusă România pe harta de apărare a NATO.
Amplasarea scutului pe teritoriul României a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu în februarie 2010, după o şedinţă a CSAT, fără a fi anunţată la acea vreme şi amplasamentul. Negocierile începuseră în iunie, fiind conduse de viitorul ministru de Externe Bogdan Aurescu şi de Ellen Tauscher, însărcinat al SUA. În urma negocierilor, Traian Băsescu a anunţat că România va participa la programul de apărare antirachetă american, iar abia în 2011 a fost dezvăluit faptul că instalarea efectivă va avea loc la fosta bază aeriană de la Deveselu, judeţul Olt.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Planul făcut încă din 2010 prevedea ca elementele terestre ale scutului să fie amplasate în România începând cu 2015, calendarul fiind astfel respectat. Construcţia efectivă a început în 2013, ulterior fiind demarate şi lucrările în Polonia, care sunt aşteptate să fie finalizate în 2018.
Costurile totale ale proiectului depăşesc 800 de milioane de dolari, bani plătiţi de Statele Unite ale Americii, însă amenajarea bazei Deveselu a căzut în sarcina autorităţilor române, care au plătit peste 11 milioane de euro pentru acest proiect.
Joi, la baza Deveselu, va avea loc ceremonia de certificare a capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) din România, lucrările fiind finalizate încă de anul trecut.
La ceremonia de la Deveselu vor lua parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adjunctul Secretarului Apărării din SUA, Robert Work, premierul Dacian Cioloş şi ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
De altfel, adjunctul Secretarului Apărării din SUA Robert Work a fost primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis, scutul antirachetă de la Deveselu fiind una dintre temele de discuţie. Cei doi oficiali au numit Sistemul Aegis Ashore de la Deveselu o "contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi expresie a solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american", Klaus Iohannis subliniind natura defensivă a componentei antirachetă din România.
Scutul antirachetă a atras multe critici din partea Rusiei, în pofida asigurărilor statelor membre NATO că acesta nu este îndreptat împotriva Moscovei, ci a entităţilor ostile, statale sau non-statale, cu care nu există încheiate acorduri internaţionale. În această categorie intră atât state din Orientul Mijlociu, precum Siria şi Iran, cât şi Coreea de Nord şi organizaţiile teroriste.
Oficialii NATO au subliniat în repetate rânduri şi că scutul nu are capacitatea tehnică de a intercepta rachetele lansate de Rusia.
Sistemul antirachetă funcţionează prin intermediul mai multor elemente, cum ar fi radare de avertizare timpurie, amplasate în Marea Britanie şi Turcia, şi ajutate de date oferite de sateliţi speciali, şi elementele terestre din România şi Polonia, care conţin rachete interceptoare SM-3. Aceste rachete nu au niciun fel de încărcătură explozibilă şi îşi distrug ţinta numai prin forţa impactului.
În Marea Mediterana este amplasată şi o navă americană dotată cu sistemul Aegis de radar şi interceptori.
În momentul detectării unei rachete ostile de către sistemele radar, bazele cu elemente terestre sau navale lansează rachete de interceptare care lovesc şi distrug, în spaţiu, rachetele ostile. Resturile ard în atmosferă şi nu ajung pe Pământ, dau asigurări oficialii NATO.
La baza Deveselu se vor afla aproximativ 200 de militari SUA, desfăşuraţi prin rotaţie, în ture de câte şase luni.
Scutul antirachetă este un proiect al SUA, care face parte din sistemul NATO de apărare antirachetă. De altfel, baza de la Deveselu ar urma să treacă de sub comandament american sub comandament aliat în această vară. Statele membre NATO au putut contribui la sistemul american prin permisiunea de amplasare pe teritoriul lor naţional a elementelor scutului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
