Viggo Mortensen, actor de teatru şi film, fotograf, pictor şi, mai nou, regizor, a fost recompensat cu premiul onorific Donostia al Festivalului de la San Sebastián, unde a vorbit despre debutul lui în spatele camerei de filmat, despre pandemie şi despre noile reguli stabilite de Academia americană de film privitor la eligibilitatea producţiilor pentru premiile Oscar.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Cea de-a 68-a ediţie a festivalului spaniol se va încheia sâmbătă, iar Mortensen, care locuieşte în Madrid, şi-a prezentat aici debutul regizoral, „Falling”.

Născut la New York, în 1958, într-o familie danezo-americană, Viggo Mortensen a petrecut o bună parte din copilărie în Argentina. La revenirea în SUA, a studiat teatrul şi a jucat pe mai multe scene. Primul său rol în film a fost alături de Harrison Ford în „Witness” (r. Peter Weir, 1985). A mai jucat, între altele, în „Leatherface: Texas Chainsaw Massacre III” (r. Jeff Burr, 1989) şi „Young Guns” (r. Geoff Murphy, 1990), iar roluri mai importante a avut în „Prison” (r. Renny Harlin, 1987), „The Reflecting Skin” (r. Philip Ridley, 1990) şi „The Indian Runner” (1991), debutul regizoral al lui Sean Penn.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Odată cu ecranizarea trilogiei fantasy „The Lord of the Rings”, regizată de Peter Jackson pe baza cărţilor lui J.R.R. Tolkien, Mortensen a devenit cunoscut la nivel mondial.

În ultimii 35 de ani, actorul american a interpretat în peste cincizeci de filme, sub îndrumarea unor regizori ca David Cronenberg, Peter Weir, Jane Campion, Peter Jackson, Gus Van Sant, Brian de Palma, Agustín Díaz Yanes, Ana Piterbarg, Lisandro Alonso, David Oelhoffen, Peter Farrelly şi Matt Ross.

A primit trei nominalizări la premiile Oscar - pentru rolurile din „Eastern Promises” (r. David Cronenberg, 2007), „Captain Fantastic” (r. Matt Ross, 2016) şi „Green Book” (r. Peter Farrelly, 2018).

„Falling”, care a închis festivalul Sundance de anul acesta, este unul dintre lungmetrajele selectate de Festivalul de la Cannes 2020 care au fost prezentate la San Sebastián. Mortensen, care semnează şi scenariul, joacă alături de Lance Henriksen. Cei doi sunt fiu şi tată, ale căror lumi diferite se ciocnesc în această dramă de familie. Filmul este programat să fie lansat în cinematografele spaniole pe 2 octombrie.

„Sunt un debutant şi se pare că sunt pe punctul de a mă retrage (ca actor, n.r.)”, a glumit Mortensen, care a precizat că la baza filmului său a stat înmormântarea mamei lui, care l-a făcut să îşi analizeze sentimentele pentru părinţi. „Am inventat o familie şi un portret fictiv, însă mama este axul moral. Deşi este o ficţiune, sunt sentimente pe care voiam să le explorez”, a explicat el într-un interviu acordat TVE.

Acţiunea este plasată în 2009, la începutul erei Obama. „Cineva poate să vadă această familie precum un microcosmos a ceea ce se întâmplă în societate, în general, nu doar în SUA”.

„Falling” gravitează în jurul unei probleme esenţiale a societăţii agravate de pandemie: grija faţă de vârstnici şi defectele sistemului sanitar. „Sănătatea şi îngrijirea bătrânilor nu sunt un lux, sunt necesităţi. Sper ca liderii să înveţe că nu trebuie să mai reducă fondurile de aici”. 

Cât despre regulile pe care Academia americană de film le va impune începând cu 2022, pentru a favoriza diversitatea, Mortensen a declarat: „Intenţia este foarte bună, dar mă îngrijorează că este impusă. În felul acesta sunt interzise anumite forme de a povesti şi nu îmi plac restricţiile în artă, fie că sunt date de stat, fie de Academie. Sunt oameni care se opun din motive învechite, eu, pentru că nu îmi plac restricţiile care par cenzură în artă, însă trebuie să mai discutăm”.

El se gândeşte deja la următorul film pe care îl va regiza. „Din partea mea, aş fi deja în producţie cu următorul film, deşi este dificil dacă scenariul nu seamănă mult cu o formulă. Mereu este dificil, iar acum, cu pandemia, şi mai mult. Va fi mereu public pentru poveştile care nu rezolvă şi nici nu subliniază totul. Pentru că aşa este viaţa, problemele nu se rezolvă şi mereu rămân lucruri de spus. Îmi place să ies de la un film având îndoieli”, a adăugat el.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.