Cineastul român Cristian Mungiu a acordat o serie de interviuri în presa franceză cu ocazia lansării în cinematografele din această ţară a filmului ”Bacalaureat”, premiat la Cannes 2016 cu premiul pentru regie, şi, referindu-se la tema centrală a celui mai recent lungmetraj al său - corupţia din România - a declarat pentru cotidianul Le Monde că ”oamenii nu mai au încredere în conducătorii lor”.
Cristian Mungiu, regizorul filmului ”Bacalaureat”, se declară îngrijorat pentru viitorul ţării sale, România, şi pentru viitorul Europei. ”Vârf de lance al formidabilului pluton de cineaşti români după ce a câştigat trofeul Palme d’Or la Cannes în 2007 cu filmul «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile» - o descriere care te îngheaţă, despre avorturile clandestine din România comunistă, Cristian Mungiu, în vârstă de 48 de ani, şi-a făcut un obicei din a nu pleca de la Festivalul de la Cannes fără să câştige un premiu”, scrie Jacques Mandelbaum, jurnalist al cotidianului Le Monde, în debutul acestui articol.
”Baccalaureat”, al cincilea lungmetraj al regizorului român, reprezintă în opinia criticului de film francez ”o poveste trivială şi subtilă, despre un medic care se compromite pentru a salva viitorul fiicei sale”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Toate filmele dumneavoastră, indiferent că se desfăşoară în epoca sovietică sau în perioada postcomunistă, stigmatitează funcţionarea societăţii româneşti. De unde vine această trăsătură, pe care o împărtăşiţi de altfel şi cu ceilalţi cineaşti din ţara voastră?”, l-a întrebat Jacques Mandelbaum pe Cristian Mungiu.
”Din realitate”, a răspuns cineastul român. ”Societatea românească inspiră neîncredere cetăţenilor ei. Corupţia otrăveşte tot sistemul şi chiar ucide oameni, concret, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul incendiului dintr-un club din Bucureşti, unde 50 de tineri au murit. Oamenii nu mai au încredere în conducătorii lor, le e frică de viitor şi privesc spre cel al propriilor lor copii cu angoasă şi disperare”.
”Am pierdut aproape 3 milioane de cetăţeni, dintre cei mai educaţi, care au plecat să trăiască în străinătate, din acest motiv. Ce viitor vă imaginaţi că va avea o astfel de ţară, când generaţia care ar trebui să o ridice este exact generaţia care o părăseşte?”, a adăugat cineastul român.
Cronici elogioase ale filmului ”Bacalaureat” au fost publicate marţi în întreaga presă franceză, iar una dintre ele, scrisă de Vincent Raymond, a apărut pe site-ul petit-bulletin.fr.
”Premiat cu Palme d'Or la Cannes pentru «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile» (2007), cineastul român şi-a continuat drumul cu o minuţioasă exigenţă, conjugând luciditatea şi bunăvoinţa - pentru personajele şi actorii săi. În acest sens stă mărturie filmul său «Bacalaureat»”, a scris Vincent Raymond.
”Aveţi sentimentul că generaţia voastră este dezamăgită de evoluţia ţării după prăbuşirea regimului Ceauşescu?”, a fost una dintre întrebările adresate de jurnalistul francez.
”Poate că nu am făcut progrese destul de importante în 26 de ani. Dintr-un punct de vedere istoric, 26 de ani pentru o ţară nu înseamnă mare lucru, dar, în acelaşi timp, la scara vieţii unei persoane înseamnă ceva uriaş! După prăbuşirea comunismului, am început să avem speranţe mari: să credem că libertatea, onestitatea, ne vor cădea din cer, că societatea va fi excepţională... Astăzi, există multe frustrări: trebuie să cunoşti mereu pe cineva, să întreţii o reţea de relaţii. Fiecare generaţie după Al Doilea Război Mondial a fost denumită «generaţia de sacrificiu»: aceea a părinţilor mei, a mea (din cauza decretului lui Ceauşescu în privinţa avorturilor) şi în prezent aceea a copiilor noştri. Când există doar «generaţii de sacrificiu» într-o ţară, înseamnă că trebuie să schimbăm ceva”, a spus Cristian Mungiu.
În acelaşi interviu, regizorul român a vorbit despre necesitatea artistului de a reflecta societatea în care trăieşte, a spus că în România nu există presă culturală, nici presă cinematografică, ci doar ”jurnalişti ai cotidianelor generaliste care scriu despre subiectul filmelor, nu despre forma lor”, a deplâns faptul că premiile sunt mai populare în România decât filmele în sine şi a deplâns desfiinţarea unui număr de peste 400 de cinematografe pe parcursul unei singure generaţii, pierzându-se ”obiceiul de a descoperi de a descoperi filme, alături de alţi oameni, în întuneric”. ”Tinerii văd filme pe internet. Dar nu este la fel...”, a adăugat Cristian Mungiu.
Filmul ”Bacalaureat” a avut premiera în luna mai, în competiţia oficială a Festivalului de Film de la Cannes, unde a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună regie. Aceasta a fost cea de a treia participare a cineastului Cristian Mungiu în competiţia oficială de la Cannes, la precedentele două filmele sale fiind recompensate cu trofeul Palme d’Or, în 2007, pentru ”4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, şi premiile pentru scenariu şi interpretare feminină, în 2012, pentru ”După Dealuri”.
Povestea filmului porneşte de la preocupările unui părinte în contextul societăţii noastre de astăzi. Producţia ”Bacalaureat” este primul lungmetraj al lui Cristian Mungiu care are în centru un personaj masculin.
Recent, Cristian Mungiu a primit două nominalizări la premiile Academiei de Film Europene (EFA), la categoria ”cel mai bun scenariu” şi ”regizorul european al anului 2016”, pentru ”Bacalaureat”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
