Harry Belafonte, cântăreţ afro-american supranumit "regele calypso", dar şi un proeminent activist al mişcării pentru drepturile civile din anii 1950, a murit marţi, la domiciliul său din New York la vârsta de 96 de ani.
Harry Belafonte s-a născut în 1927, în clasa muncitoare din Harlem, New York, şi şi-a petrecut opt ani din copilărie în Jamaica, ţara natală a părinţilor săi săraci. S-a întors la New York pentru a urma liceul, dar s-a luptat cu dislexia şi a abandonat şcoala la începutul adolescenţei, potrivit unui necrolog publicat de The Guardian.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
A avut diferite slujbe, lucrând în pieţe şi în cartierul de confecţii al oraşului, iar apoi s-a înrolat în marina americană la 17 ani, în martie 1944, fiind încărcător de muniţii la o bază din New Jersey.
După încheierea războiului, a fost asistent de portar, dar a aspirat să devină actor după ce a urmărit piesele de teatru de la American Negro Theatre din New York (împreună cu Sidney Poitier, un alt actor aspirant pe atunci).
A urmat cursuri de actorie - printre colegii săi de clasă se numărau Marlon Brando şi Walter Matthau - pe care le-a plătit cântând numere de folk, pop şi jazz la concertele din cluburile din New York, unde a fost acompaniat de grupuri în care se aflau, printre alţii, Miles Davis şi Charlie Parker.
CUCEREŞTE LUMEA CU VOCEA SA CALDĂ
Şi-a lansat albumul de debut în 1954, o colecţie de cântece populare tradiţionale. Cel de-al doilea album al său, Belafonte, a fost primul nr. 1 în noul clasament Billboard al albumelor din SUA, în martie 1956, dar succesul său a fost depăşit de cel de-al treilea album, Calypso, din anul următor, care conţinea cântece din moştenirea sa jamaicană. Acesta a adus pentru prima dată stilul calypso pentru mulţi americani şi a devenit primul album care s-a vândut în peste un milion de exemplare în SUA.
Prima înregistrare a lui Bob Dylan - cântând la muzicuţă - a fost pe albumul lui Belafonte din 1962, Midnight Special.
În anul precedent, Belafonte fusese angajat de Frank Sinatra pentru a cânta la învestirea ca preşedinte a lui John F. Kennedy.
ACTORUL CU SPIRIT REBEL
Belafonte şi-a menţinut o carieră de actor în paralel cu muzica, apărând în mai multe filme, dar s-a distins în rolul principal din Island in the Sun alături de James Mason, Joan Fontaine şi Joan Collins, cu care a avut o aventură. A făcut pereche de două ori cu Dorothy Dandridge, în Carmen Jones şi Bright Road, dar a refuzat un al treilea film, o adaptare a filmului Porgy and Bess, pe care l-a considerat "înjositor din punct de vedere rasial".
Ulterior, a declarat că decizia sa "a contribuit la alimentarea spiritului rebel" care se năştea în el, spirit pe care l-a transformat într-o viaţă întreagă de activism, folosindu-şi averea pentru a finanţa diverse iniţiative. I-a avut ca mentori pe Martin Luther King Jr. şi pe Paul Robeson şi l-a scos pe cauţiune pe King dintr-o închisoare din Birmingham, Alabama, în 1963. De asemenea, a co-organizat marşul de la Washington care a culminat cu discursul lui King "I have a dream". A finanţat Freedom Riders şi SNCC, organizaţii care luptau împotriva segregării ilegale din sudul Americii, şi a lucrat la campanii de înregistrare a alegătorilor.
"Multă lume mă întreabă: Când te-ai hotărât ca artist să devii activist?" - a declarat Belafonte într-un interviu pentru National Public Radio în 2011. "Eu le răspund: Am fost mult timp activist înainte de a deveni artist", a mărturisit el.
CAUZA AFRICANĂ ŞI CELEBRUL ALBUM CARITABIL "WE ARE THE WORLD"
S-a concentrat şi asupra unei serii de iniţiative africane.
A organizat albumul caritabil "We Are the World", în care a cooptat vedete precum Michael Jackson, Stevie Wonder, Bruce Springsteen, Bob Dylan, Ray Charles şi Diana Ross, strângând peste 63 de milioane de dolari pentru ajutorarea victimelor foametei, iar prin albumul său din 1988, "Paradise in Gazankulu", a protestat la adresa apartheidului din Africa de Sud.
A fost numit ambasador al bunăvoinţei de către UNICEF în 1987, iar mai târziu a militat pentru eradicarea SIDA din Africa.
După ce s-a vindecat de cancer de prostată în 1996, a militat pentru conştientizarea acestei boli.
CUVINTE DURE LA ADRESA POLITICIENILOR, INCLUSIV A CELOR DE CULOARE
A fost un aprig susţinător al politicii de stânga, criticând politica externă a SUA, militând împotriva înarmării nucleare şi întâlnindu-se atât cu Castro, cât şi cu Chavez, lideri sud-americani aflaţi pe lista neagră a Washingtonului.
La întâlnirea cu Chavez, în 2006, l-a descris pe preşedintele american George W. Bush drept "cel mai mare terorist din lume". De asemenea, i-a caracterizat pe secretarii de stat de culoare ai lui Bush, Colin Powell şi Condoleezza Rice, ca fiind ca nişte sclavi care lucrau în casa stăpânului lor şi nu pe câmp, critici pe care Powell şi Rice le-au respins.
A fost un critic frecvent şi al democraţilor, în special al lui Barack Obama, pe teme precum detenţiile de la Guantanamo Bay şi lupta împotriva extremismului de dreapta.
În 2012, i-a criticat pe Jay-Z şi Beyoncé pentru că "au întors spatele responsabilităţii sociale... Daţi-mi-l pe Bruce Springsteen. El chiar cred că este negru", a spus Belafonte. Jay-Z a răspuns: "Eşti un activist pentru drepturile civile şi tocmai l-ai ridicat pe un alb împotriva mea în presa albă, a fost o modalitate greşită de a proceda".
ACTOR PÂNĂ LA CAPĂT
A continuat să accepte ocazional roluri de actor. În 2018, a apărut în filmul lui Spike Lee, BlacKkKlansman.
În 2014, regizorul Steve McQueen, autorul peliculei 12 ani de sclavie, a anunţat că lucrează cu Belafonte la un film despre Paul Robeson, deşi proiectul nu a mai fost dezvoltat.
Belafonte a fost căsătorit de trei ori, prima dată cu Marguerite Byrd, între 1948 şi 1957, cu care a avut două fiice, activista Adrienne şi actriţa Shari. A mai avut doi copii cu cea de-a doua soţie, Julie Robinson: actriţa Gina şi producătorul muzical David. El şi Robinson au divorţat după 47 de ani, iar în 2008 Belafonte s-a căsătorit cu Pamela Frank.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
