Fanfare Ciocârlia (România), Shantel & Bucovina Club Sound System (Germania), Baba Zula (Turcia), Dikanda (Polonia), Phuripe (ex-Ternipe, Ungaria), Collectif Medz Bazar (Armenia-Franţa), Kermesz a L’Est (Belgia), Mădălina Pavăl Orchestra (România), Rumeliko (Grecia-România) sunt artiştii care vor cânta la Balkanik Festival - Home of World Music care va avea loc între 6 şi 8 septembrie, la Grădina Uranus.
Fanfare Ciocârlia (România) - povestea legendarei formaţie Fanfara Ciocărlia, formată din 12 lăutari de origine romă, a început în urmă cu peste 25 de ani în satul Zece Prăjini, din nord-estul României. De-a lungul timpului au colaborat, printre alţii, cu Eugene Hütz - Gogol Bordello (USA), Bassement Jaxx (UK), Transglobal Underground (UK), Boban & Marko Markovic (Serbia), Esma Redzepova (Macedonia) şi Dunkelbunt (Austria) şi au primit numeroase premii: Top of the World Music Charts Europe pentru 7 dintre albumele lansate între 1999 şi 2021, Best Worldmusic Album pentru „Iag Bari” dar şi premiul BBC Radio 3 pentru Best World Music Act from Europe.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Shantel & Bucovina Club Soundsystem (Germania)
Cu mega-hitul său internaţional "Disko Partizani", Shantel a devenit imaginea sonoră a unei noi culturi muzicale la nivel mondial şi este primul muzician care a oferit culturii pop actuale un sunet cosmopolit, datorită rădăcinilor sale multiculturale. Cu o moştenire genetică bogată, care acoperă mai multe regiuni, muzica lui Shantel întruchipează amestecul dintre migraţie şi dans. Shantel a devenit interesat de muzica est-europeană când a întreprins o călătorie în Bucovina în căutarea rădăcinilor familiei, ceea ce a dus la crearea seriilor de evenimente Bucovina Club şi a albumelor sale. Muzica lui Shantel transcende graniţele geografice şi culturale iar albumele precum „Disko Partizani” şi „Istanbul” reprezintă o declaraţie împotriva normelor societale, având ca scop dărâmarea barierelor şi celebrarea peisajului muzical divers al lumii noastre globalizate.
Baba Zula (Turcia) readuce la Balkanik Festival „sunetul spaţiului din Istanbul”, altfel spus, un Oriental dub sau un rock’n’roll psihedelic energic şi nemaiauzit, care a reuşit să inventeze călătoria în timp şi spaţiu, teleportându-şi ascultătorii pe malul vechiului Bosfor. Zula a atins prima oară succesul datorită coloanei sonore a documentarului realizat de Alexander Hacke, Crossing The Bridge – Sounds of Istanbul iar din acel moment grupul şi-a câştigat un loc important în scena muzicii turceşti contemporane. Muzica lor se naşte din tradiţie, însă rămâne deschisă la dinamismul metropolei.
Collectif Medz Bazar (Armenia-Franţa)
Formaţia Collectif Medz Bazar s-a înfiinţat în 2012 la Paris, prin întâlnirea a opt muzicieni, care cântă şi interpretează aranjamente originale ale muzicii tradiţionale din Anatolia, Caucaz, Balcani şi alte regiuni. În spectacolele lor pe scenă, tradiţiile muzicale armene, kurde, turce, arabe şi persane se întâlnesc cu ritmuri explozive şi elemente pop, aducând la un loc percuţii din Orientul Mijlociu şi voci pariziene de diverse origini (armeană, turcă şi franco-americană), inspirate de muzica populară din Asia Mică sau Iran, la fel de mult precum şi de rabizul caucazian, ritmurile din Tracia, cu accente de muzică venezueleană, operetă, hip-hop, jazz şi bluegrass.
Dikanda (Polonia)
Dikanda este o formaţie de renume internaţional, care cântă „world music” din 1997 şi provine din Szczecin, Polonia. În activitatea lor artistică, DIKANDA promovează autenticitatea stilului - căutând noi tendinţe, astfel încât majoritatea lucrărilor să fie compoziţii originale iar muzicienii îşi găsesc inspiraţia în sunetele tradiţionale ale folclorului oriental larg definit - din Balcani, prin Israel, Kurdistan, Belarus până în India. Lucrările lor sunt dominate de influenţele balcanice şi rome. Au susţinut sute de concerte şi au câştigat numeroase premii - printre altele, în 2005, albumul lor "Ushtijo" a primit premiul "Discul Anului" de către revista germană "Folker". Ceea ce îi deosebeşte pe Dikanda este crearea unor cuvinte noi în versurile lor, formând astfel limbajul lor autentic - "dikandish".
KermesZ a L’Est (Belgia)
Îmbinând emoţia melodiilor balcanice şi klezmer cu puterea rock-ului şi metal-ului, KermesZ à l’Est este o fanfară unică, cu o poftă de viaţă contagioasă. Această neo-fanfară post-punk transformă publicul într-o mare de dansatori iar repertoriul lor unic este completat de interacţiunile lor scenice amuzante, inspirate din spectacolele bizare şi cabinetele de curiozităţi, pentru a crea un spectacol plin de dans şi energie.
Mădălina Pavăl Orchestra (România)
Mădălina Pavăl este o artistă multidisciplinară care îşi exprimă creativitatea prin muzică şi diverse proiecte artistice. Împreună cu Alexei Ţurcan, un producător şi compozitor talentat, au creat Mădălina Pavăl Orchestra, o formaţie unică ce îmbină sonorităţile româneşti tradiţionale cu elemente moderne. Orchestra se concentrează pe explorarea şi reinventarea texturilor muzicale clasice, folosind instrumente precum cvintetul de coarde, harpa şi flautul, împreună cu ritmurile de dans şi forţa tribală a muzicii alternative. Rezultatul este o fuziune vibrantă, pe care unii o pot denumi world music, dar pentru Mădălina şi Alexei, este o experienţă care evocă rădăcinile culturale şi geografice ale României – bucovineană, moldoveană, sud-dunăreană şi balcanică.
Rumeliko (Grecia-România)
Ruméliko combină folclor grecesc şi turcesc, rebetiko urban şi ritmuri balcanice pentru a da o nouă viaţă unor cântece vechi despre pasiune, dor, durere şi bucurie. Vocea însufleţită a Valasiei Dodulu împreună cu instrumentaţia orientală şi occidentală a ansamblului transportă ascultătorul într-o călătorie sonoră către originile Rumeliei otomane, o regiune care se întindea odinioară din Grecia până în România.
Phuripe (ex-Ternipe, Ungaria)
Phuripe (în română - bătrâneţe) este o formaţie a cărei lider, Lakatos Béla, după desfiinţarea celebrei trupe Ternipe (în română - tinereţe) în 2014, a înfiinţat un nou grup muzical. Repertoriul lor include cântece tradiţionale rome, însă nu omite nici hiturile trupei Ternipe, precum faimosul Muro Shavo. Pentru formaţie este important să păstreze muzica autentică a romilor, atât vocală cât şi instrumentală, într-o lume modernă şi accelerată, pentru a o strânge la un loc şi a o prelucra, astfel încât să devină cunoscută unui public cât mai larg.
Grădina Uranus, care găzduieşte faimosul turn de apă proiectat de Anghel Saligny, unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din Bucureşti, este unul dintre puţinele spaţii care au supravieţuit din vechiul cartier Uranus, demolat în vremea dictaturii comuniste, pentru construirea Casei Poporului. Balkanik Festival a revenit acasă în 2022, în această mare grădină din centrul Bucureştiului, un spaţiu magic care a găzduit primele 6 ediţii ale festivalului. Pe lângă concerte, atmosfera va fi completată de un târg meşteşugăresc, expoziţii, dezbateri, bucătării internaţionale cu preparate tradiţionale şi reinterpretate, activităţi pentru copii, scenografii la intersecţia dintre Est şi Vest, urban şi rural.
Balkanik Festival este un eveniment care şi-a propus, încă de la prima ediţie, să aducă împreună comunităţile, să promoveze incluziunea, înţelegerea şi acceptarea altor culturi, prin muzică şi alte arte.
Abonamentele early bird pentru Balkanik Festival sunt disponibile la preţul de 170 lei, şi pot fi achiziţionate din reţelele Iabilet, Entertix, Bilete.ro, Livetickets şi Eventbook. www.balkanikfestival.ro. Copiii cu vârsta de până la 9 ani se bucură de intrare liberă la festival, însoţiţi de adulţi.
În prim plan pe afişul ediţiei XI se află fotografia lui Renée Perle, românca născută la Iaşi, care a ajuns la Paris în urmă cu o sută de ani, unde l-a cunoscut pe celebrul fotograf Jacques-Henri Lartigue (autorul fotografiei). A devenit primul fotomodel profesionist din istoria omenirii, artistul imortalizând-o în 341 de imagini în numai doi ani! A fost lăudată de marele John Galliano, iar portretele sale au ajuns să fie licitate la casa Sothebyʼs. Între amicii ei parizieni, s-au numărat vedete ca Roland Garros, Pablo Picasso şi Jean Cocteau. (din „Români şi românce care au schimbat lumea”, autor Dan-Silviu Boerescu).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
