Alpinistul Alex Găvan vizează escaladarea a două vârfuri de peste opt mii de metri din Munţii Himalaya, în aceeaşi expediţie - Dhaulagiri (8167 de metri) şi Nanga Parbat, (8125 de metri). O dublă reuşită la peste opt mii de metri nu a fost posibilă până acum pentru niciun alpinist român, deşi au mai fost încercări de a realiza acest lucru.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Expediţia presupune două etape distincte, lunile aprilie şi mai fiind dedicate ascensiunii vârfului Dhaulagiri, iar iunie şi iulie pentru Nanga Parbat.

În acest proiect, Alex Găvan face echipă cu doi alpinişti experimentaţi cu care împărtăşeşte aceeaşi filosofie asupra ascensiunilor extreme.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Pentru Dhaulagiri, în Nepal, partener de coardă îi va fi Pawel Michalski (patru vârfuri de peste opt mii de metri la activ, membru în echipa naţională de himalaysm hivernal a Poloniei şi fost adjunct al acesteia), alături de care Alex Găvan a urcat în premieră românească vârful Gasherbrum 1, 8068m, din Pakistan, în 2007.  

Apoi, alături de Tunc Findik (Turcia, unsprezece vârfuri de peste opt mii de metri la activ), Alex Găvan se va întoarce pe Nanga Parbat, în Pakistan. Perioada coincide cu trecerea unui an după ce, pe acelaşi munte, a trebuit să renunţe la ascensiunea acestuia pentru a organiza o operaţiune de căutare şi salvare pentru alpiniştii Alberto Zerain (Spania) şi Mariano Galvan (Argentina), dispăruţi într-o avalanşă în timp ce încercau parcurgerea crestei Mazeno. Împreună cu Tunc, Alex Găvan a reuşit escaladarea în premieră românească a vârfului Shisha Pangma, 8027m, din Tibet, în 2013.

“Voi încerca să realizez în această expediţie ceea ce noi numim un „hat-trick”: două vârfuri de peste opt mii de metri, unul dupa altul. Pentru aceasta, mă voi folosi de aclimatizarea reziduală rămasă în urma ascensiunii pe Dhaulagiri, pentru a realiza o ascensiune rapidă pe Nanga Parbat, eventual dintr-o singură bucată şi fără a reveni în tabăra de bază înainte de atingerea vârfului. Pentru a reuşi asta, echipa joacă un rol determinant şi faptul că mă voi lega în coardă cu Pawel şi Tunc îmi dă multă încredere”, spune Alex Găvan.

O dublă reuşită pe cele două vârfuri ar reprezenta al şaptelea, respectiv al optulea vârf de peste opt mii de metri escaladat de Găvan fără a folosi oxigen suplimentar sau porteri de altitudine.

"Dincolo de antrenamentul necesar şi strategia potrivită, un optmiar urcat înseamnă şi abilitatea de a folosi neprevăzutul în favoarea ta, pentru că oricât de minuţioasă ar fi planificarea, proiectul este atât de complex, încât la un moment dat, invariabil, va interveni ceva neaşteptat. Pentru doi optmiari urcaţi, partea de neprevăzut creşte exponenţial, iar lucrurile care trebuie aliniate ca totul să meargă bine sunt atât de multe, încât îndrăznesc să spun că dincolo de ceea ce depinde de noi, pentru paşi acolo sus, accesul este ceva ce trebuie să ţi se permită” , adaugă alpinistul. 

Între cele două ascensiuni, Alex Găvan va dedica câteva zile pentru a vizita cele trei şcoli din Nepal construite în urma campaniei umanitare "Bucurie pentru Nepal”, pe care a organizat-o după ce a supravieţuit cutremurului şi avalanşei din Everest, în 2015. Acum, la cele trei şcoli învaţă 251 de copii.

Alex Găvan a escaladat şase vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya, fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine. 

În lume sunt 14 vârfuri de peste 8.000 de metri, variind între 8.027 de metri (Sisha Pangma) şi 8.848m (Everest). Toate aceste vârfuri se află în Asia Centrală, în regiunile de graniţă dintre Nepal, India, Pakistan şi China, în Munţii Himalaya şi Karakorum. Peste 95% din ascensiunile reuşite pe vârfuri de peste 8.000 de metri sunt făcute cu ajutorul buteliilor de oxigen. La peste 7.500 de metri, fiziologic, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman începe uşor să moară, cu fiecare clipă petrecută acolo, alpiniştii numind drept „zona morţii” tot ceea ce depăşeşte respectiva altitudine. La peste 8.000 de metri, concentraţia de oxigen este de doar o treime din cea de la nivelul mării, iar supravieţuirea este posibilă doar pentru o perioadă de timp extrem de scurtă.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.