Actriţa Carmen Galin, care va primi premiul de excelenţă, sâmbătă seară, la gala celei de-a 15-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, a vorbit la o întâlnire cu publicul şi presa despre filmul ”Faleze de nisip”, prezentat într-o proiecţie specială la Cluj-Napoca, despre posibilitatea de a reveni în teatru şi film, după 20 de ani, dar şi despre tinerii regizori, în faţa cărora spune că face o reverenţă.
”Cine zice că nu se bucură când primeşte un premiu nu spune adevărul. Îl aşteaptă! Eu sunt foarte fericită”, a mărturisit Carmen Galin, aflată pentru prima dată la TIFF.
Actriţă la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, în prima jumătate a anilor 1970, Carmen Galin şi-a amintit de perioada petrecută acolo, de lumea Teatrului Mic din Bucureşti şi a vorbit despre retragerea sa din lumina rampei, în urma plecării regizorului Andrei Şerban de la Teatrul Naţional Bucureşti.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”În 1990, Andrei Şerban s-a întors în ţară şi m-a luat de la Teatrul Mic la Teatrul Naţional, să facem mai multe spectacole. El a fost un om jignit, nu cu vorbe, ci prin gesturi şi, cum noi suntem campioni la demolări, a plecat”, a povestit Carmen Galin. Actriţa a adăugat că o greşeală a sa a fost că nu s-a retras în acel moment. ”Am greşit că nu mi-am dat demisia când Andrei Şerban a plecat. Am mai stat un an şi jumătate”.
Carmen Galin a vorbit şi despre momentele grele prin care a trecut în urma deciziei sale. ”Mi-a fost foarte greu să fac asta, dar am fost scârbită. Mi-am dat seama că fiecare înţelege libertatea altfel. Ani de zile, la ora 7 seara, când ar fi trebuit să urc pe scenă, aveam o energie... Eu eram pregătită să joc, să fac ce-mi place. Nu mi-a fost uşor”, a mai povestit ea.
Actriţa, care nu şi-a ales nicodată rolurile, a precizat că, între timp, a avut privilegiul de a juriza filmele pentru numeroase ediţii ale premiilor Uniunii Cineaştilor din România şi, aşa, a văzut peliculele tinerilor regizori. ”Într-o sală mică de la cinematograful Studio, aveam privilegiul să văd patru, cinci filme pe zi. Fac o reverenţă în faţa tinerilor regizori, care nu mai sunt copii, dar sunt tineri, pentru că distribuie actori în vârstă în filmele lor. Toţi câştigă în felul acesta”.
Legat de o întoarcere a sa pe scenă sau în faţa camerelor de filmare, Carmen Galin a spus că ar lua în considerare o posibilă propunere, dar şi că regizorul Andrei Şerban a chemat-o în mai multe rânduri să facă parte din distribuţia spectacolelor sale. ”Nu am crezut că sunt atât de importantă pe pământul ăsta”, a afirmat ea.
În plus, vorbind despre cultură şi importanţa acesteia pentru o naţiune, actriţa a spus: ”Nimic nu este mai frumos decât un popor care se defineşte, iar el se defineşte prin cultură, prin seriozitate”, a spus Carmen Galin.
Filmul ”Faleze de nisip” (1983) al lui Dan Piţa, cu Victor Rebengiuc, Gheorghe Visu, Carmen Galin şi Valentin Uritescu în distribuţie, scos din cinematografe şi interzis de regimul comunist după o săptămână de la lansare, a reprezentat un alt subiect al discuţiei actriţei Carmen Galin cu publicul. ”Este un film luminos, extrordinar. Bujor Nedelcovici (scenarist, n.r.) a fost foarte inspirat”, a spus actriţa.
Ea a povestit cum, fiind vizionat de Nicolae Ceauşescu, a fost pentru prima dată când ”tovarăşul” a reţinut numele unui regizor şi al unei pelicule. ”A spus, în plin congres, că este imposibil ca, într-o aşa ţară, tineretul muncitor să fie prezentat în asemenea hal. Iar filmul a fost scos”, şi-a amintit Carmen Galin.
Filmul fusese invitat în Filipine. Acolo, Victor Rebengiuc l-a însoţit pe Dan Piţa, iar la premieră, imnul intonat a fost ”Trăiască Regele”, a mai povestit actriţa în vârstă de 70 de ani. ”Faleze de nisip”, unul dintre cele mai curajoase filme din perioada comunistă, a fost prezentat publicului TIFF, sâmbătă.
”Cred că am făcut bine foarte multe lucruri şi asta a fost observat de multă lume”, a mai declarat Carmen Galin, referitor la rolurile sale.
Născută la Iaşi, Carmen Galin a debutat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, în anul doi de facultate. Pentru că a fost şefă de promoţie, i-a fost propus postul de crainic la televiziunea publică, însă l-a refuzat. ”Voiam să fac teatru. Aşa că am plecat la Piatra Neamţ”, a mai afirmat ea. A fost actriţă a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, apoi a Teatrului Naţional din Bucureşti. A jucat în peste 25 de filme artistice şi de televiziune, între acestea - ”Ilustrate cu flori de câmp” (1975), de Andrei Blaier, ”Tănase Scatiu” (1976), de Dan Piţa, şi ”Zîmbet de soare” (1987), de Elisabeta Bostan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
