Horia Grigorescu, director general al Poştei Române, spune că perioada de pandemie a adus şi un lucru benefic, anume o digitalizare forţată într-un interval scurt de timp, acesta declarând în cadrul videoconferinţei News.ro cu tema “Produse româneşti în lupta cu Covid-19” că după toată această perioadă grea, compania a ieşit ”cu fruntea sus” şi şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de clienţi şi instituţii. Mircea Turdean, directorul general al Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc, afirmă că prelungirea autorizaţiilor pentru a putea vinde pe piaţă dezinfectanţi a venit destul de târziu, la mijlocul lunii mai, astfel că până la acel moment în România au fost importate sute de tone de dezinfectanţi din Franţa, din Polonia, fără a da posibilitatea dezinfectanţilor româneşti să fie pe piaţă, a declarat joi Turdean. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri lucrează la o ”hartă economică a României”, care va fi gata în două luni, a declarat secretarul de stat pentru mediul de afaceri din cadrul ministerului, Liviu Rogojinaru.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
UPDATE -
Hector Destailleur - fondator Respire.ro: Vindem viziere de protecţie făcute în România şi recent am dezvoltat un alt produs, care este un obiect, un fel de extindere a degetului, care ne permite să evităm suprafeţele cu risc de contaminare,
”Am făcut un website e-commerce. Vindem viziere de protecţie făcute în România şi recent am dezvoltat un alt produs, care este un obiect, un fel de extindere a degetului, care ne permite să evităm suprafeţele cu risc de contaminare, de exemplu când apăsăm pe un buton, când deschidem uşa. Acesta este proiectul şi folosim marketingul online, reţelele sociale, facem tot 100% online”.
Răzvan Constantinescu-Maican – partener Avitel, care lucrează în zona de Digital Signage şi Hospitality TV: Doctorul Cătălin Cârstoveanu, şeful Clinicii de terapie nou-născuţi de la Marie Curie, cm-a întrebat dacă nu am putea realiza în România un echipament cu lămpi UVC, aşa cum se folosesc în occident pentru germicidarea spaţiilor spitaliceşti.
”Totul a pornit de la o discuţie pe care am avut-o cu renumitul doctor Cătălin Cârstoveanu, şeful Clinicii de terapie nou-născuţi de la Marie Curie, care m-a întrebat dacă nu am putea realiza în România un echipament cu lămpi UVC, aşa cum se folosesc în occident pentru germicidarea spaţiilor spitaliceşti. În acel moment mi-am adus aminte că mai văzusem acest mod de dezinfecţie în Canada, la unul din spitalele din Vancouver, unde realizam o lucrare de telecomunicaţii şi unde, într-o cameră, am avut accesul restricţionat, deoarece un astfel de dispozitiv îşi făcea treaba. Şi stând de vorbă cu domnul doctor, m-am decis să studiez această tehnologie şi am descoperit nişte lucruri foarte interesante, şi anume că, cu ajutorul radiaţiilor ultraviolete de tip C se poate realiza dezinfecţia suprafeţelor sau a aerului din încăperi”, a explicat Răzvan Constantinescu-Maican de la ce a pornit realizarea unui produs inovativ, o premieră în România, pe baza sistemului UVC, care distruge bacteriile şi viruşii din spaţii închise şi care este eficient în spitale.
”Ca fiabilitate, aceste tuburi de UVC au o durată de viaţă de până la 9.000 de ore de funcţionare. Acest sistem mobil cu radiaţii UVC poate fi mutat cu uşurinţă dintr-o încăpere într-alta pentru a dezinfecta toate spaţiile dorite. Trebuie avute în vedere şi nişe precauţii, pentru că lumina UVC cu lungimea de undă de 254 de nanometri - e cea folosită de aparatele noastre - este foarte dăunătoare pentru pielea omului şi pentru ochi. De aceea, a trebuit să folosim nişte elemente de securitate şi de siguranţă foarte avansate, astfel încât în cazul în care se face o gerbicidare într-o cameră şi intră un om accidental şi nu ştie că există acel obiect în lucru acolo, lampa se opreşte instantaneu, urmând să pornească după ce citeşte spaţiul şi îşi dă seama că persoana respectivă a părăsit locul şi nu mai există nicio persoană în acea încăpere. Şi am decis că ar fi foarte benefic pentru utilizarea acestor sisteme în România. Şi cunoscând situaţia din spitale, am apelat la un expert în domeniul luminotehnicii şi al automatizărilor, cu care am reuşit să punem la punct un astfel de aparat pe care îl producem în România la costuri de 3-4 ori mai mici decât în occident”, a precizat Maican.
El a anunţat că primul dispozitiv a fost donat luna trecută Clinicii de terapie nou-născuţi de la Marie Curie, condusă de medicul Cârstoveanu.
Alţi potenţiali beneficiari, în afara spitalelor, sunt şcolile, dar şi mijloacele de transport în comun.
Adrian Ambrose, fondator şi director general FabricatinRO: Noi am preluat misiunea de a promova tot ce este românesc, şi aici mă refer la produse, la serviciile antreprenorilor din România şi la partea de turism.
”Am lansat proiectul în 2014 din dorinţa de a promova produsele româneşti şi de a crea o comunitate unită a producătorilor din România. Suntem convinşi că doar aşa îi putem ajuta pe cei din jur şi ţara în care trăim. Proiectul a început în 2014, când nu găseam informaţii despre produsele care se fabrică în România şi de atunci noi am preluat misiunea de a promova tot ce este românesc, şi aici mă refer la produse, la serviciile antreprenorilor din România şi la partea de turism. Personal, am făcut din acest proiect un stil de viaţă”.
Subsecretarul de stat Avram Fiţiu (Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale): Ministerul Agriculturii, cu Ministerul Mediului şi cu ANAF-ul analizăm o legislaţie pe achiziţii publice verzi, care ar fi obligat România ca, până în acest moment, pe tot ce înseamnă componentă alimentară, în sistemul public - mă refer la şcoli, spitale, Armată, Poliţie, etc - să aibă achiziţii publice verzi în proporţie de 10-20% pe produse alimentare ecologice
”Aş da un singur exemplu vizavi de calitate. În acest moment, noi, Ministerul Agriculturii, cu Ministerul Mediului şi cu ANAF-ul analizăm o legislaţie pe achiziţii publice verzi, o legislaţie de prin 2016, din păcate, neaplicată, care ar fi obligat România ca, până în acest moment, pe tot ce înseamnă componentă alimentară, în sistemul public - mă refer la şcoli, spitale, Armată, Poliţie, etc - ar fi trebuit să avem achiziţii publice verzi în proporţie de 10-20% pe produse alimentare ecologice. Prima schemă de calitate la nivel european, cea mai cunoscută în acest moment. În acest moment lucrăm la armonizarea legislaţiei, pentru că ea nu s-a aplicat in ultimii doi ani de zile, ea se referă la 20 de categorii de achiziţii publice verzi, cea a 20-a care ne interesează se numeşte 'Alimentul şi cateringul de produs ecologic'. Piaţa în sectorul public din România este undeva la 450 milioane euro”.
Lucian Naş, director general administrativ la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca: Aveam un magazin mic undeva la intrare în campus de acum mulţi ani, unde vindeam produsele din fermă, lapte, ouă
”Noi, ca universitate, deţinem mai multe ferme, staţiuni didactice organizate şi de cercetare. Evident că în urma cercetării şi producţiei pe care o facem în fermele respective aveam o obligaţie normală să comercializăm produsele rezultate în urma părţii didactice şi experimentale realizate în ferme. Avem peste 1.000 de hectare de teren, pe care îl lucrăm şi ne străduim să îl aducem la standarde. Avem multe animale, vaci, oi, găini, porci şi tot ce înseamnă un lanţ complet, adică principalele specii de animale pe care studenţii noştri ar trebui să înveţe practic cum funcţionează agricultura de zi cu zi. Noi aveam un magazin mic undeva la intrare în campus de acum mulţi ani, unde vindeam produsele din fermă, lapte, ouă. Am fost beneficiarii mai multor proiecte prin PNDR”.
Decebal Ştefăniţă Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc: Este prima dată când introducem în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală măsura 3.1, care asigură finanţarea certificării produselor până la 3.000 euro pentru fermieri
”Ieri, prin Camera Deputaţilor, în Comisia de Agricultură, a trecut iniţiativa legislativă pentru TVA de 5% pentru toate produsele certificate pe o schemă de calitate. Până în momentul de faţă, beneficiau de această facilitate produsele care erau certificate bio montan şi tradiţional. Nu e mare o diferenţă, de patru puncte procentuale, dar arată o tendinţă a statului, a autorităţilor române către sănătatea consumatorului şi către producătorii care îşi certifică produsele de calitate. Totodată, este prima dată când introducem în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală măsura 3.1, care asigură finanţarea certificării produselor până la 3.000 euro pentru fermieri, dacă vreau să certific un produs de calitate pe o schemă europeană, şi submăsura 3.2, care va asigura o sumă de 4 milioane euro pentru finanţarea programelor de promovare”.
UPDATE - Horia Grigorescu, director general al Poştei Române: În timpul pandemiei. am fost puşi în situaţia de a veni cu produse, servicii noi, pe care să putem să le punem la dispoziţie clienţilor noştri
”Digitalizarea este cu siguranţă un proces de amploare, care trebuie să fie foarte bine aşezat, structurat şi dezvoltat, pentru a aduce rezultatele pe care ni le dorim. Însă până a putea să implementăm întreaga strategie de digitalizare, de informatizare, de modernizare a activităţii companiei Poşta Română, perioada de pandemie a mai făcut un lucru benefic - dacă pot să spun aşa - pentru compania noastră şi pentru alte instituţii publice, inclusiv pentru mediul privat: o digitalizare forţată într-un interval scurt de timp, astfel încât am putut să vedem pe de o parte beneficiile pe care le aduce o digitalizare făcută într-un interval scurt de timp, am văzut sincopele cu care ne putem confrunta”, a spus Horia Grigorescu, director general al Poştei Române, în cadrul videoconferinţei News.ro“Produse româneşti în lupta cu Covid-19”.
El spune că a reuşit să pornească aplicaţia ”Poşta Română”, care se va dezvolta din ce în ce mai mult, acum este accesibilă doar utilizatorilor de Android.
”Această perioadă a pandemiei nu a fost o provocare doar din punct de vedere sanitar, dar a fost şi o perioadă de readaptare din punct de vedere al strategiei companiei. Am fost puşi în situaţia de a veni cu produse, servicii noi, pe care să putem să le punem la dispoziţie clienţilor noştri, actuali sau potenţiali. Am încercat să construim un portofoliu de servicii care să se plieze tocmai nevoilor cu care se confrunta piaţa la acel moment - pentru că era această imposibilitate de a ieşi pe stradă, de a distribui produsele, de a găsi un canal alternativ de vânzare care până la momentul instaurării stării de urgenţă era un canal pe care te bazai 100%, iar de a doua zi toate aceste canale au suferit anumite modificări. Noi am venit în sprijinul marilor retaileri, dar şi al instituţiilor publice şi al antreprenorilor autohtoni români, pentru că eu consider că au fost cei mai afectaţi din acest punct de vedere”, a spus Horia Grigorescu, director general al Poştei Române.
El afirmă că după toată această perioadă grea, Poşta a ieşit ”cu fruntea sus” şi şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de clienţi şi instituţii.
În ceea ce priveşte investiţiile strategice, Grigorescu spune că societatea va ”aşeza cât mai bine” aceste investiţii în perioada următoare.
”Avem zona de investiţii strategice care vizează nişte obiective clar definite. Vorbim de centre de tranzit, unul în zona Transilvaniei, în Cluj, şi unul în nordul Bucureştiului, acestea două centre având scopul de a creşte capacitatea de procesare, a volumelor de procesare, creştere a gradului de siguranţă a modalităţii în care se realizează distribuirile de colete, scrisori”, precizează CEO Poşta Română.
UPDATE - Mircea Turdean, directorul general al Farmec SA Cluj-Napoca: În perioada de până la mijlocul lunii mai, tot ce înseamnă dezinfectanţi veneau din afară şi se cumpărau volume uriaşe din afară. Numai la jumătatea lunii mai puteam fi eligibili pentru a participa la nişte licitaţii sau atribuiri directe
”La începutul crizei, noi am luat o decizie: să intrăm în criză şi să încercăm să parcurgem toate efectele negative ale crizei, pe cât posibil să ne ajutăm singuri, pentru că este foarte dificil să închizi activitatea - cum, din păcate, foarte multe companii au trebuit să facă - şi să aştepţi ajutorul statului. S-a întâmplat acest lucru, dar noi ne-am gândit că şi acest ajutor, din punct de vedere al bugetelor, este limitat. Şi atunci am luat o decizie foarte clară: capacităţile noastre de producţie foarte mari sunt similare cu capacităţile de producţie pe care ar trebui să se producă aceşti dezinfectanţi de tip biocide şi am trecut la treabă. Şi a fost o decizie bună la momentul respectiv”, a declarat joi Mircea Turdean, CEO Farmec Cluj-Napoca, în cadrul videoconferinţei News.ro intitulată “Produse româneşti în lupta cu Covid-19”.
La acel moment, însă, la finalul lui februarie-începutul lui martie, nu exista un institut care să facă teste şi nici care să dea avize, totul trebuia obţinut din afara ţării. Durata testelor era de trei luni de zile şi alte câteva luni avizele.
El afirmă că societatea putea să fabrice cantităţi mult mai mari de dezinfectanţi, însă autorizaţiile pentru prelungirea avizelor au venit abia la mijlocul lunii mai.
”Puteam să facem cantităţi de dezinfectanţi mult mai mari, am obţinut mult mai puţin prin vânzarea lor (a dezinfectanţilor, n.r.), pentru că până în perioada de până la mijlocul lunii mai, tot ce înseamnă dezinfectanţi veneau din afară şi se cumpărau volume uriaşe din afară. Numai la jumătatea lunii mai puteam fi eligibili pentru a participa la nişte licitaţii sau atribuiri directe, au intrat sute de tone de dezinfectanţi din Franţa, din Polonia, fără a da posibilitatea dezinfectanţilor româneşti să fie pe piaţă. Şi foarte multe aprovizionări pe cantităţi foarte mari s-au făcut atunci”, a spus CEO Farmec.
Altă problemă, spune el, a fost că în starea de urgenţă nu se făceau licitaţii, ci se atribuiau contracte prin atribuiri directe.
”Fiecare după cum îi plăcea şi cum avea chef, că-i mai scump, cu avize sau fără avize, le luau de unde vroiau ei. Din nou, asta a fost un impediment pentru noi, pentru că nu s-a lucrat corect. Abia de câteva săptămâni discutăm de licitaţii, care se fac pe site-uri, dar de la instituţii prea puţin”, adaugă Turdean.
UPDATE - Rogojinaru: Vrem să promovăm mult mai mult exportul. Lucrăm în acest sens.
”Vrem să promovăm mult mai mult exportul. Lucrăm în acest sens. (...) Ce facem noi la Minister? Acum scriem la Strategia de export a României pe perioada 2021-2027, împreună cu colegii, cu Academia de Studii Economice, cu Institutul de Stat pentru Prognoză, cu Cancelaria Primului ministru, Consiliul de export al ministerului, am creat un grup de lucru şi începem să scriem. Tot aşa cum vrem să dăm harta economică a României, probabil că în maximum două luni de zile o vom avea gata, în aşa fel încât toată lumea să vadă fiecare judeţ, ce mai facem noi în ţara asta. Promovăm practic produsele româneşti”, a declarat Rogojinaru.
Ministerul vrea să trimită această hartă tuturor ambasadelor României.
”Cine întreabă de România, să spună: Uite, asta facem noi, primele 100 de firme din fiecare judeţ, asta facem noi astea sunt şi cu asta se ocupă”, a explicat oficialul.
El afirmă că ”planul cincinal” nu a fost inventat de regimul comunist, ci de părinţii economiei.
Oficialul mai spune că autorităţile încearcă să sprijine producătorii din România.
”Este nevoie de o strategie pentru promovarea produselor româneşti. Avem nevoie să ne ajutăm în primul rând noi pe noi, avem nevoie de ştiinţa cum să facem acest lucru, este foarte important să avem o strategie, să avem o gândire, să mergem împreună cu produsele româneşti pe piaţa internaţională, să ştim să ne promovăm mai bine inclusiv la noi în ţară, dar să ştim să ne promovăm cel puţin la fel de bine şi pe pieţele extracomunitare. Este foarte important să reînvăţăm să exportăm şi aş fi foarte fericit să reexportăm produsele româneşti şi brandurile româneşti”, a precizat Liviu Rogojinaru.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Videoconferinţa are loc începând cu ora 10.00 şi va fi transmisă live pe trei platforme - www.news.ro, pagina de Facebook News.ro şi televiziunea Profit.ro TV.
Secretarul de stat pentru mediul de afaceri în Ministerul Economiei, Liviu Rogojinaru, se va referi la acţiunile şi strategiile autorităţilor pentru susţinerea produselor româneşti şi firmelor care le realizează, la programele guvernamentale actuale pentru companiile în criză şi post-criză şi la încurajarea consumatorilor să aleagă produse şi servicii Made in Romania pe criterii de calitate şi competitivitate.
Farmec S.A. Cluj-Napoca - cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc, un brand emblemă pentru România - va fi reprezentat chiar de directorul general, Mircea Turdean, care va vorbi atât despre produsele din portofoliul brandurilor de tradiţie Gerovital şi Aslavital şi reţeaua de distribuţie a acestora pe plan intern şi internaţional, cât şi despre produsele realizate de companie în lupta împotriva coronavirusului. Astfel, în plină criză Covid-19 Farmec a început producţia de biocide, un element de noutate în portofoliul Farmec fiind dezinfectanţii pentru mâini şi suprafeţe din gama Dermofarm, pe bază de alcool etilic 80%, creaţi special pentru unităţile medicale.
La eveniment va participa Horia Grigorescu, director general al Poştei Române, alt brand de tradiţie în România, care va vorbi despre acţiunile întreprinse pentru ca Poşta să fie în continuare un serviciu public important pentru cetăţeni, în special planurile de viitor vizând investiţii pentru îmbunătăţirea activităţii curente, investiţii strategice şi pentru informatizare şi digitalizare, proiectele fiind cuprinse în strategia investiţională a companiei pentru perioada 2019 - 2024.
Doi antreprenori, Hector Destailleur - fondator Respire.ro şi Răzvan Constantinescu-Maican – partener Avitel, care lucrează în zona de Digital Signage şi Hospitality TV, vor prezenta iniţiativele lor de a realiza şi promova produse româneşti necesare în lupta împotriva coronavirusului. Hector Destailleur va vorbi despre vizierele de protecţie şi despre dispozitivele speciale pentru a evita contactul fizic cu diverse obiecte de genul uşi, clanţe, butoane, precum şi cum pot fi promovate prin marketing digital, iar Răzvan Constantinescu-Maican despre un produs inovativ realizat în premieră în România, pe baza sistemului UVC, care distruge bacteriile şi viruşii din spaţii închise şi care este eficient în spitale.
Adrian Ambose, fondator şi director general FabricatinRO, va prezenta ce a făcut din 2014, de la la lansare, pentru promovarea produselor româneşti, beneficiile pe care le au producătorii prin marketing, ce strategii de vânzări sunt aplicate în criză, precum şi despre încurajarea consumatorilor să aleagă produse şi servicii Made in Romania. El va aduce în discuţie şi problemele producătorilor români cu care lucrează şi care ar putea fi rezolvate de autorităţi.
Subsecretarul de stat Avram Fiţiu va fi reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la videoconferinţa “Produse româneşti în lupta cu Covid-19”, el urmând să vorbească pe două dintre temele propuse, respectiv calitatea şi competitivitatea produselor româneşti şi încurajarea consumatorilor să aleagă produse Made in Romania, în special despre schemele de calitate.
Lucian Naş, director general administrativ la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, va dezbate subiectele legate de autenticitatea, certificarea şi calitatea produselor româneşti şi va prezenta iniţiativa unică în România de a face legătura între mediul universitar şi producătorii autohtoni prin magazinele universităţii.
Decebal Ştefăniţă Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, va discuta despre metode inteligente interne şi europene de susţinere a produselor româneşti, despre achiziţiile realizate după criterii care să favorizeze produsele autohtone, despre schemele de calitate şi importanţa calităţii şi competivităţii produselor româneşti.
Videoconferinţa, organizată de Agenţia de presă News.ro, Team Innovation Media şi Agenţia de PR şi comunicare Plurivox, având în vedere consecinţele economice ale pandemiei Covid-19, îşi propune să susţină produsele fabricate în România şi implicit companiile care realizează astfel de produse în ideea creşterii importanţei economiei româneşti în ansamblu. O astfel de iniţiativă are efecte benefice asupra PIB, precum şi în ceea ce priveşte echilibrarea balanţei comerciale, fluxului monetar şi cursului valutar. De asemenea, se investeşte în comunitate şi se consolidează economia. Produsele româneşti trebuie să fie de calitate şi competitive cu cele din străinătate astfel încât consumatorul să fie mulţumit şi să conştientizeze alegerea sa, promovarea acestora bazându-se nu numai pe valori tradiţionale şi sentimentale.
Evenimentul este organizat cu sprijinul Farmec SA şi al Companiei Naţionale Poşta Română, iar partener media este Profit.ro.
Mai multe detalii la: https://evenimente.news.ro/videoconferinta-news-ro-produse-romanesti-in-lupta-cu-covid-19-19385930
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
