76% dintre directorii financiari ai companiilor din întreaga lume susţin introducerea unor standarde globale pentru raportarea de mediu, socială şi de guvernanţă (ESG), iar 74% au observat o îmbunătăţire a raportărilor nefinanciare, accelerată de pandemie, arată un studiu EY.
"Marile companii îşi întăresc susţinerea pentru adoptarea unor standarde obligatorii şi uniforme la nivel global privind raportarea de mediu, dar multe dintre ele mai au paşi importanţi de făcut în îmbunătăţirea propriilor demersuri”, potrivit ediţiei 2021 a studiului EY Global Cororate Reportin Survey.
Raportul sondează opiniile a peste 1.000 de directori financiari din companii care acoperă 14 sectoare şi 26 de ţări.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Conform datelor, 76% dintre directorii financiari din cadrul celor mai importante companii din lume susţin necesitatea unor standarde uniforme la nivel global pentru raportarea ESG, iar 74% dintre aceştia consideră că aceste standarde ar trebui să fie obligatorii.
De asemenea, raportul analizează modul în care companiile trebuie să se adapteze la marile provocări, precum pandemia de COVID-19 şi schimbările tehnologice, pentru a oferi raportări de o calitate mai bună. În acelaşi timp, examinează rolul pe care funcţiile financiare îl pot juca în concretizarea acestui deziderat.
Concluziile acestui raport au fost formulate după anunţul făcut cu ocazia COP26, privind înfiinţarea noului Consiliu pentru Standarde Internaţionale de Durabilitate (ISSB), care va elabora un set de cerinţe de bază, aplicabile la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea, care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor din întreaga lume.
Potrivit studiului, aproape trei sferturi (74%) dintre directorii financiari consideră că ritmul de trecere la o raportare nefinanciară de calitate superioară se intensifică şi mulţi dintre aceştia indică pandemia provocată de COVID-19 ca un factor cheie pentru această accelerare. În acelaşi timp, 70% dintre respondenţi sunt de acord că raportarea ESG reprezintă o parte importantă din atribuţiilor lor, un procent în creştere faţă de 63% anul trecut.
Totuşi, studiul evidenţiază şi o serie de probleme cu care companiile se confruntă în demersul de a oferi raportări ESG utile. 39% dintre respondenţi au declarat că există o discrepanţă între raportarea ESG şi principalele rapoarte financiare, 38% au indicat o lipsă a concertării pe aspectele importante şi acelaşi procentaj a observat că nu există informaţii privind valoarea adăugată pe termen lung. Pentru o treime dintre respondenţi (33%), lipsa informaţiilor în timp real este un obstacol, iar 32% au menţionat absenţa oricăror rapoarte anticipative.
Principalul obstacol în calea elaborării de rapoarte ESG utile este însă „obţinerea unor direcţii clare din partea investitorilor cu privire la ce îşi doresc de la raportarea ESG”. Totodată, studiul relevă o discordanţă între opinia companiilor privind utilitatea raportărilor lor şi perspectiva investitorilor, care utilizează informaţiile obţinute de la companii pentru a lua decizii legate de portofoliile lor.
De exemplu, 52% dintre investitorii sondaţi în cadrul unui studiu recent EY sunt îngrijoraţi de lipsa de atenţie acordată aspectelor importante, iar 51% de nivelul de informaţii disponibile privind valoarea pe termen lung. În acelaşi timp, investitorii par că îşi doresc mai mult decât corporaţiile existenţa unor standarde globale obligatorii (89% comparativ cu 74%), potrivit aceluiaşi studiu.
„Relaţiile cu investitorii din România (prin raportare în cea mai mare parte) sunt încă puternic neautomatizate şi nu întotdeauna în conformitate cu standardele Europei de Vest, cu excepţia cazului în care sunt susţinute de grup pentru companiile inbound. Raportarea pare astfel o listă de verificare a conformităţii, de cele mai multe ori lipsită de perspectivă, fără a se valorifica oportunitatea de comunicare pe care o generează acest document. Efectuarea unei analize a aşteptărilor părţilor interesate, fie ei acţionari, potenţiali investitori, clienţi, angajaţi, este o necesitate. Raportarea financiară şi ESG ar trebui să vină să sprijine o strategie, o viziune a afacerii în viitor, un set de valori demonstrate de date exacte”, spune Guillaume Macczak, partener asociat, consultanţă, CFO & GBS Services, EY România.
Studiul „Global Corporate Reporting” evidenţiază, de asemenea, o nevoie urgentă ca departamentele financiare ale companiilor să surmonteze obstacolele majore pentru ameliorarea raportării. Rugaţi să indice principalele probleme pentru generarea de date şi declaraţii ESG utile şi eficace, 31% dintre respondenţi au menţionat lipsa de sisteme fiabile pentru agregarea şi analiza informaţiilor ESG.
"În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-şi facă publice performanţele nefinanciare, ceea ce duce la un decalaj în ceea ce priveşte comparabilitatea şi transparenţa, care nu ajută investitorii şi alte părţi cheie interesate să ia decizii pe deplin informate. În plus, chiar şi în cazul companiilor care aleg să facă publice datele şi performanţele ESG, observăm o tendinţă de a raporta numai informaţii pozitive, de foarte multe ori fără o verificare independentă a terţilor, ridicând întrebări legitime cu privire la corectitudinea informaţiilor furnizate", afirmă Massimo Bettanin, partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Există şi o nevoie clară de a soluţiona problemele legate de resurse umane şi abilităţi. 17% dintre liderii intervievaţi au declarat că principala problemă cu care se confruntă este faptul că profesioniştii din domeniul financiar par să nu fie dispuşi să se adapteze la modificarea nevoilor, în timp ce 16% au indicat un deficit de competenţe în legătură cu datele, iar 12% şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu lipsa de tehnologii care să rezolve problemele actuale şi viitoare.
Pentru a-şi satisface nevoile în materie de informaţii, companiile acordă acum prioritate investiţiilor în analiza datelor, planificând cheltuieli în mai multe domenii esenţiale, precum analiza de date avansată şi predictivă (39%), instrumente bazate pe tehnologia cloud (38%), inteligenţa artificială (36%), robotică/automatizare (29%) şi tehnologia blockchain (25%).
"Deşi avem un sector IT foarte puternic şi un mediu de inovare, utilizarea datelor se află încă într-un stadiu foarte incipient în România, iar încrederea se bazează în continuare în cea mai mare parte pe analiza manuală. O strategie de date clară, pe termen lung, în cadrul companiei ar fi benefică raportării corporative (financiare şi, în curând, ESG). Liderii financiari trebuie să fructifice oportunitatea creată de pandemie de a contribui la definirea strategiei companiilor, investind inteligent în tehnologii şi dezvoltând exemple practice pentru a sprijini afacerea. Aceşti ultimi doi ani au demonstrat cât de agilă şi receptivă a fost echipa lor şi ar trebui să valorifice acest lucru pentru a crea încredere în întreaga companie”, mai spune Guillaume Macczak.
Studiul ”Cum se transformă datele în cunoştinţe de esenţă?” a sondat peste 1.000 de directori şi controlori financiari ai unor mari organizaţii, scopul cercetării fiind să înţeleagă provocările cu care se confruntă aceştia în procesul de raportare. Studiul a fost realizat de Longitude în numele EY Global Financial Accounting Advisory Services (FAAS). Mai bine de jumătate dintre respondenţi (51%) provin din comunitatea directorilor executivi financiari (CFO), iar mai mult de o treime dintre respondenţi (34%) este reprezentată de controlori financiari. Restul de 15% dintre respondenţi sunt directori financiari sau lideri ai funcţiei de trezorerie. Majoritatea organizaţiilor respondenţilor (57%) au venituri de peste 5 miliarde de dolari anual, iar 9% au venituri mai mari de 20 miliarde de dolari pe an. Respondenţii provin din regiunile America de Nord şi de Sud, Asia-Pacific şi Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA). Au fost reprezentate 14 sectoare de prim rang, 54% dintre companiile respondenţilor fiind publice sau listate la bursă şi 46% nelistate. Studiul a fost completat de interviuri în profunzime cu directorii financiari şi conducătorii unor organizaţii cu obligaţii de raportare, precum şi cu specialişti EY în domeniu.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
