Instituţiile financiare tradiţionale vor trebui să taie 25-50% din costuri în următorii trei până la cinci ani pentru a se menţine eficiente şi relevante, potrivit unui raport PwC la nivel global, care arată că băncile tradiţionale trebuie să-şi reconsidere strategiile pentru a face faţă competiţiei din partea finanţatorilor non-bancari.
”Rolul principal al băncilor tradiţionale de a finanţa economia este tot mai ameninţat de către furnizorii alternativi de capital (instituţii nefinanciare)”, conform raportului ”Securing your tomorrow, today. The future of financial services” realizat de PwC la nivel global.
Studiul estimează că în perioada post pandemie contribuţia acestor jucători netradiţionali va creşte, după ce, în ultima decadă, am asistat la o inversare a trendurilor.
Un aspect important de semnalat este faptul că împrumuturile în dolari acordate de către instituţiile nefinanciare au depăşit ritmul de creştere al creditorilor tradiţionali. Astfel, finanţarea oferită de instituţii nefinanciare a înregistrat o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 2,3%, semnificativ mai mare decât cea înregistrată de instituţiile de creditare tradiţionale, de 0,6%.
În 2019, instituţiile nefinanciare - inclusiv fondurile private de capital şi fondurile suverane - au acordat împrumuturi în valoare de 41 de miliarde de dolari, comparativ cu 38 de miliarde de dolari acordate de creditorii tradiţionali, se menţionează în raport.
”Întrucât aşteptările consumatorilor se schimbă, băncile vor fi nevoite să-şi îmbunătăţească nivelul serviciilor atât în ceea ce priveşte condiţiile şi serviciile de creditare, cât şi soluţiile de consiliere şi asistenţă, similar cu cele oferite de jucători netradiţionali. Coroborat cu faptul că este probabilă o scădere a activelor ca urmare a pandemiei care poate limita capacitatea de creditare a băncilor, în special în Europa, vom vedea o accelerare a creditării din surse alternative”, spun analiştii.
Sursele netradiţionale de finanţare, cum ar fi fondurile private de investiţii, fondurile suverane de investiţii, fondurile de credit şi guvernele, vor fi astfel nevoite să acopere această breşă şi să finanţeze recuperarea după criza sanitară şi consecinţele acesteia.
”Deşi industria serviciilor financiare s-a descurcat bine în condiţiile pandemiei, probabil că va fi cel mai puternic afectată de efectele de ordin secund. Pierderea locurilor de muncă, închiderea afacerilor, creşterea datoriei şi volatilitatea pe pieţe din cauza pandemiei şi a efectelor sale împreună cu ratele scăzute ale dobânzilor vor fi resimţite negativ în întreaga economie reală în anii următori. Provocarea pentru industria serviciilor financiare constă în modul în care este capabilă să navigheze în acest mediu dificil, echilibrând în acelaşi timp reducerea costurilor şi investiţiile”, a declarat Diana Coroabă, partener şi liderului Departamentului de Servicii Financiare PwC România.
De asemenea, efectul cumulat al faptului că în Europa, nivelul ratelor de dobânda este aproape de zero şi al aportului crescut în finanţare al jucătorilor exclusiv digitali va pune presiune şi mai mare pe marjele produselor bancare, accelerând necesitatea digitalizării rapide, eficientizării costurilor şi creşterii reale de productivitate. Potrivit raportului, instituţiile financiare tradiţionale vor trebui să reducă costurile cu 25-50% în următorii trei până la cinci ani pentru se menţine eficiente şi relevante.
”Creşterea numărului de furnizori alternativi de capital şi impactul COVID-19 asupra creditorilor tradiţionali au evidenţiat modul în care vor evolua diferitele modele de finanţare în viitor şi pun sub semnul întrebării rolul unei bănci ca furnizor de capital. Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra modelului lor de afaceri şi, în aceste condiţii, se prefigurează o serie de acţiuni ce trebuie luate în calcul de bănci pentru a rămâne competitive: restructurări, creşterea ponderii veniturilor din comisioane, reducerea costurilor, digitalizarea şi remodelarea portofoliului, adoptarea cloud şi utilizarea tehnologiilor emergente şi consolidarea poziţiei prin M&A”, a declarat Dinu Bumbăcea, partener şi lider al Departamentului de Consultanţă pentru Afaceri, PwC România.
Analiştii spun că instituţiile de servicii financiare trebuie să ia în considerare următoarele tendinţe macro pentru a planifica viitorul: presiunea pe ratele dobânzilor va continua să afecteze puternic marjele şi modelele de business; recesiunea cauzată de COVID-19 şi deprecierea activelor vor reduce toleranţa la risc a băncilor, diminuând astfel capacitatea de a sprijini economia reală pe măsură ce intră în etapa de redresare în anul următor; furnizorii alternativi de capital urmează să devină o parte şi mai importantă a sistemului financiar global.
Ei afirmă că pandemia nu va întârzia, ci mai degrabă va accelera implementarea măsurilor de reglementare actuale şi planificate în multe ţări şi regiuni.
În plus, continuarea globalizării va alinia în continuare dimensiunea instituţiilor financiare la PIB-ul ţărilor lor de origine, în timp ce delocalizarea continuă va creşte riscul operaţional în întreaga industrie.
”Firmele se confruntă cu presiuni continue pentru a creşte productivitatea prin digitalizarea business-ului şi a forţei de muncă. Tranziţia către o industrie a serviciilor financiare bazate pe platforme şi ecosisteme va crea un nou val de perturbare şi dezintermediere”, adaugă ei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
