Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, principalul proiect asumat de către actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, va fi conturat într-o primă formă la sfârşitul acestei luni, urmând să fie pus în consultare publică la începutul lunii octombrie, a declarat marţi, pentru News.ro, coordonatorul proiectului, Radu Dudău.
În document vor fi avute în vedere, între altele, proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi o termocentrală nouă la Rovinari si noi capacitati de interconectare si interconexiune, proiecte care împreună necesită investiţii de aproape 10 miliarde de euro.
„Vom avea datele finale ale modelării, deci practic toate datele care încheie analiza cantitativă, la sfârşitul lunii, chiar pe 30 septembrie. Vom dispune astfel de tot materialul care încheie tot parcursul nostru metodologic, început în luna ianuarie. Avem însă nevoie de câteva zile la începutul lunii octombrie ca să pregătim draft-ul Strategiei energetice, documentul final, cu care să ieşim în consultare publică”, a afirmat Dudău, pentru News.ro.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ulterior, documentul va putea fi consultat timp de două săptămâni pe site-ul Ministerului Energiei, iar apoi va fi supus aprobării în Guvern.
Cablul submarin dintre România şi Turcia va fi menţionat în strategie ca oportunitate strategică de termen lung. Realizarea sa va depinde însă de un complex de factori politici şi economici.
„În general, nu ne concentrăm asupra proiectelor concrete, ci analizăm subsectoarele energetice în ansamblu”, a menţionat Dudău.
În ceea ce priveşte proiectele analizate şi luate în calcul pentru a fi incluse în proiect, acestea sunt: proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare din Cernavodă, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi o termocentrală nouă la Rovinari.
„Acestea sunt investiţii a căror oportunitate pentru mixul energetic este analizată şi calculată în diferite combinaţii”, a precizat specialistul în energie.
Obiectivele strategiei sunt creearea unui sistem energetic modern, cu surse curate şi eficiente de energie, care să fie în favoarea consumatorului final.
„Vrem să avem pieţe de energie funcţionale, cu servicii de calitate la preţuri accesibile. Am anunţat trei obiective finale ale Strategiei energetice: securitatea energetică (sau securitatea aprovizionării cu energie), pieţe energetice competitive şi funcţionale, dar şi energii curate nepoluante, cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi noxe. Aceste obiective trebuie realizate simultan, în orice configuraţie a mixului energetic naţional”, a spus Dudău.
Consorţiul format din EY (fostul Ernst & Young) şi grecii de la E3 Modelling PC a câştigat în luna iulie licitaţia pentru a realiza modelarea cantitativă a datelor ce vor face parte din viitoarea Strategie Energetică a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050.
Consultantul selectat va realiza modelarea matematică a datelor din sistemul energetic românesc, prin simularea unor scenarii de dezvoltare în orizontul de timp 2030-2050.
Analiza comparativă va permite desprinderea unui scenariu de dezvoltare care va optimiza costurile de investiţii.
În prezent, România are o strategie energetică naţională, adoptată în anul 2007, care este valabilă până în anul 2020.
„Strategia Energetică va oferi o viziune de dezvoltare sustenabilă a ţării, care include evoluţia României către rolul de hub regional de producţie, înmagazinare şi tranzacţionare a energiei; centrarea pe consumatorul de energie ca principal beneficiar al diversificării surselor şi serviciilor de energie; dezvoltarea infrastructurii energetice concomitent cu introducerea de tehnologii inteligente; transparentizarea şi profesionalizarea actului de guvernanţă energetică. Strategia va include un mecanism intrinsec de revizuire şi actualizare, astfel încât să fie în permanenţă un document viu şi relevant”, se arată în prezentarea proiectului de pe site-ul Ministerului Energiei.
Termenul limită estimativ de finalizare a documentului era 15 septembrie 2016, iar obiectivul este ca documentul final să fie supus dezbaterii parlamentare şi asumat de către Parlamentul României prin act normativ.
Autorităţile estimează că investiţiile necesare în sectorul energetic românesc, până în anul 2035, se ridică la 100 de miliarde euro.
Obiective investiţionale considerate ca fiind necesare sau strategice sunt dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, dezvoltarea centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti, dezvoltarea sau extinderea capacităţilor de interconexiune şi facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului preţului cel mai bun ale energiei pe pieţele regionale.
Se are, totodată, în vedere exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, investiţiile realizate în vederea conformării la cerinţele de mediu ale Uniunii Europene şi modernizarea centralelor pe cărbune.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
