Statele Unite au efectuat o operaţiune cibernetică secretă în Iran, în urma atacurilor care au avut loc pe 14 septembrie împotriva instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită, atribuite de Washington şi Riad regimului de la Teheran, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani.
Oficialii au spus că operaţiunea a avut loc la sfârşitul lunii septembrie şi a avut ca ţintă capacitatea Teheranului de a-şi răspândi propaganda.
Unul dintre oficiali a spus că atacul a afectat echipamente hardware, dar nu a oferit alte informaţii.
Atacul cibernetic scoate în evidenţă modul în care administraţia Trump a încercat să răspundă la agresiunea Iranului fără să se implice într-un conflict mai amplu.
Măsura pare să fie mai restrânsă comparativ cu alte astfel de operaţiuni împotriva Iranului din acest an, după doborârea unei drone americane în iunie şi un atac împotriva unor nave petroliere în zona Golfului, în luna mai, atribuite Gărzilor Revoluţionare iraniene.
SUA, Arabia Saudită, Marea Britanie, Franţa şi Germania au atribuit public atacurile din 14 septembrie Iranului, care a negat implicarea. Gruparea Houthi din Yemen, aliniată Iranului, a revendicat responsabilitatea.
Public, Pentagonul a răspuns prin trimiterea a mii de soldaţi şi a unor echipamente militare pentru întărirea apărării saudite.
Pentagonul a refuzat să comenteze în legătură cu atacul cibernetic din Iran.
”Din punctul de vedere al politicii noastre şi al securităţii operaţionale nu discutăm operaţiunile cibernetice, de informaţii sau de planificare, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului Elissa Smith.
Stabilirea impactului atacului, dacă există unul, poate dura luni de zile, dar atacurile cibernetice sunt considerate o opţiune mai puţin provocatoare, sub pragul unui război.
”Poţi provoca daune fără să omori oameni sau să arunci lucruri în aer; adaugă o opţiune la instrumentele noastre pe care nu am mai avut-o, iar dorinţa noastră de a o folosi este importantă”, a declarat James Lewis, expert în cibernetică la Center for Strategic and International Studies din Washington.
Lewis a adăugat că s-ar putea ca atitudinea Iranului să nu poată fi descurajată chiar şi cu lovituri militare convenţionale.
Tensiunile din Golf au escaladat puternic din mai 2018, când Trump a retras SUA din acordul nuclear dintre Iran şi puterile occidentale, care limitează programul nuclear al Teheranului în schimbul relaxării sancţiunilor. Ulterior, Statele Unite au reintrodus sancţiunile împotriva Iranului.
Nu este clar dacă au mai avut loc şi alte atacuri cibernetice americane împotriva Iranului, după cel de la sfârşitul lui septembrie.
Iranul a folosit astfel de tactici împotriva Statelor Unite. În aceată lună, un grup de hackeri care pare să aibă legături cu guvernul iranian a încercat să se infiltreze în conturi de email legate de campania pentru realegerea lui Trump ca preşedinte.
Pe parcursul a 30 de zile, în august şi septembrie, grupul, numit “Phosphorous” de către Microsoft, a efectuat peste 2.700 de tentative de identificare a conturilor unor persoane, iar apoi a atacat 241 dintre acestea.
Teheranul ar avea şi un rol important în răspândirea de dezinformări.
Anul trecut, Reuters a identificat peste 70 de site-uri care răspândesc propagandă iraniană în 15 ţări.
Tensiunile cu Iranul au fost ridicate după atacul din 14 septembrie. Teheranul a susţinut că o navă petrolieră iraniană a fost lovită, săptămâna trecută, cu rachete în Marea Roşie şi a avertizat luni că vor exista consecinţe.
Preşedintele Hassan Rouhani a reiterat luni, într-o conferinţă de presă, politica Iranului faţă de administraţia Trump, excluzând discuţiile bilaterale dacă Washingtonul nu va reveni în acordul nuclear şi nu va ridica sancţiunile economice care afectează ţara.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
