Criza gazelor din Europa a demonstrat riscurile de a renunţa prea rapid la sursele tradiţionale de energie, a declarat joi şeful gigantului petrolier rus Rosneft, Igor Secin, adăugând că investiţiile insuficiente pot pune în pericol capacitatea de a răspunde cererii, transmite Reuters.
Remarcile lui Secin, care este un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reflectă gradul de opoziţie al puternicului sector energetic rus la tranzitul rapid la energia regenerabilă, subiect care se va afla în centrul summitului ONU pentru climă care va începe duminică în Scoţia.
Secin a declarat la o conferinţă de energie din Verona, Italia, că investiţiile globale în petrol şi gaze în acest an vor fi doar jumătate faţă de nivelul din 2014. Energiile regenerabile nu ar putea înlocui pe deplin sursele tradiţionale de energie nici pe termen lung, a spus el, iar obiectivele privind neutralitatea carbonului ar putea fi atinse fără a abandona complet petrolul, gazele şi cărbunele.
Rusia este al patrulea cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, dar a declarat că îşi propune să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060 - o ţintă pe care Marea Britanie, în calitate de gazdă a summit-ului COP26 asupra climei, a îndemnat-o să o devanseze cu 10 ani.
Ţara se confruntă cu o provocare uriaşă în reducerea dependenţei economiei sale de hidrocarburi. Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a nu participa în persoană la discuţii a fost privită ca o lovitură adusă speranţei unui acord revoluţionar privind acţiunile de reducere a schimbărilor climatice.
Secin a spus că criza gazelor din Europa, care se confruntă cu creşterea preţurilor gazelor naturale pe fondul stocurilor scăzute şi al cererii mai mari de energie în alte părţi ale lumii, a accentuat importanţa stocurilor de mărfuri.
”Actuala criză a gazelor confirmă un mesaj... despre fragilitatea echilibrelor pieţei energetice şi riscurile legate de accelerarea tranziţiei energetice şi descurajarea energiei tradiţionale”, a declarat el pentru Forumul Economic Eurasiatic de la Verona.
Secin a mai spus că creşterea preţului gazelor ar putea duce la supraîncălzirea pieţelor ţiţeiului. Citând analişti de la Citi şi Goldman Sachs, el a spus că ar putea declanşa o cerere suplimentară de petrol de până la 1 milion de barili pe zi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
