Directorul general al grupului energetic ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, acuză grupul rus Gazprom că se foloseşte de gazele naturale ca de o armă geopolitică, el cerând Statelor Unite şi Germaniei să ia măsuri împotriva Moscovei în timp ce aceasta aşteaptă aprobarea autorităţilor de reglementare pentru controversatul proiect Nord Stream 2, relatează CNBC.
Acuzaţia a fost făcută la scurt timp după o intervenţie a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), care a cerut Rusiei să trimită o cantitate mai mare de gaze Europei pentru a atenua deficitul de ofertă tot mai mare.
Declaraţia făcută marţi de AIE a fost văzută drept o critica rară la adresa Kremlinului şi a întărit opinia că Moscova a jucat un rol în criza energetică din Europa, alături de forţe din piaţă cum ar fi preţurile extrem de mari ale mărfurilor şi nivelul scăzut al energiei eoliene.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Gospodăriile europene vor avea de suportat o creştere puternică a facturilor la energie, nervozitatea fiind în creştere înainte iernii, pe fondul creşterii preţurilor energiei electrice şi ale gazelor.
Vorbind pentru CNBC prin intermediul unui apel video, Vitrenko a spus că grupul rus Gazprom manipulează criza energetică din regiune pentru a înări argumentele pentru începerea livrărilor prin intermediul gazoductului Nord Stream 2.
Gazprom nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea CNBC.
Nord Stream 2 are rolul de a livra gaze ruseşti direct în Germania via Marea Baltică, ocolind Ucraina şi Polonia.
Construcţia Nord Stream 2 a fost finalizată la începutul acestei luni. Autoritatea de reglementare din Germania a anunţat că are patru luni la dispoziţie pentru a finaliza certificarea proiectului, după primira tuturor documentelor necesare pentru licenţa de operare.
Vitrenko a spus că Gazprom reţine în mod deliberat livrările către Europa, blocând accesul la sistemul de livrare a gazelor din Ucraina al altor companii ruseşti şi blocând exporturile din Asia Centrală care pot ajunge în Ucraina via Rusia.
”Acesta este un semn foarte clar că în acest moment se folosesc de gaze ca de o armă geopolitică”, a spus Vitrenko.
Relaţiile Kievului cu Rusia s-au prăbuşit în 2014, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina şi a sprijinit separatiştii prorusi din regiunea Donbass din estul Ucrainei. Ucraina spune că conflictul de şapte ani a ucis peste 14.000 de oameni.
Preţurile de referinţă ale gazelor europene au crescut cu peste 250% din ianuarie, în timp ce contractele de referinţă ale energiei electrice din Franţa şi Germania s-au dublat.
Miniştrii Energiei din UE au avut întâlniri în Slovenia săptămâna aceasta pentru a discuta despre politica energetică a blocului.
Cancelarul german Angela Merkel a încercat să calmeze îngrijorările îndelungate cu privire la conducta Nord Stream 2, în timpul ultimei sale vizite la Kiev înainte de a părăsi funcţia.
Vorbind luna trecută alături de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Merkel a spus că pot fi impuse sancţiuni împotriva Moscovei dacă gazele ar fi folosite ”ca armă”.
Analiştii au pus la îndoială modul în care Germania sau Europa ar determina acest lucru.
Când a fost întrebat dacă Naftogaz are încredere că Germania va lua măsurile adecvate dacă va considera că Gazprom foloseşte gazele ca armă geopolitică, Vitrenko a răspuns: ”Vedem deja că Gazprom foloseşte gazele ca armă geopolitică. Deci, nu este vorba despre viitor, dar le spunem că Gazprom foloseşte gazul ca armă geopolitică de ani de zile ”.
”Se întâmplă în acest moment ... Preţuri record care afectează într-adevăr economia Ucrainei [şi] nu doar Ucraina, practic întreaga regiune. Dacă nu este un război economic, ce este asta? ”, a adăugat el.
Ministerul german pentru Afaceri Economice şi Energie a refuzat să comenteze atunci când a fost contactat de CNBC.
Şeful Naftogaz a mai declarat că se aşteaptă ca administraţia preşedintelui Joe Biden să îşi reconsidere imediat decizia de a renunţa la sancţiunile împotriva Nord Stream 2 AG, compania înregistrată în Elveţia, deţinută de Gazprom, care lucrează la conducta Nord Stream 2.
O altă întârziere a deciziei de a nu mai renunţa la sancţiuni ar face o astfel de decizie ”din ce în ce mai dificilă”, a spus Vitrenko.
Administraţia Biden a conchis în luna mai că Nord Stream 2 AG şi CEO-ul său s-au angajat într-un comportament care justifică sancţiuni. Cu toate acestea, Biden a renunţat la sancţiuni pentru a acorda timp pentru a stabili un acord şi pentru a continua să construiască legături cu Germania.
Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA va discuta problema la o audiere cu uşile închise săptămâna viitoare. Acesta vine pe fondul presiunii intensificate a unor membri ai Congresului pentru a impune sancţiuni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
