Şantierul Naval Constanţa şi grupul Naval Group, controlat de statul francez, au încercat să oblige Ministerul Apărării, printr-o acţiune la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), să comunice rezultatul licitaţiei pentru achiziţia celor patru corvete multifuncţionale destinate Marinei Militare Române, contract de peste 1 miliard de euro şi pentru care afirmaţii recente ale ministrului de resort au fost interpretate drept o antepronunţare în favoarea francezilor.
Afirmaţiile ministrului au fost preluate şi de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, al cărui frate candidează la Primăria Constanţa, la un eveniment public la care a participat chiar alături de conducerea Şantierului şi cea a grupului francez. Mihai Daraban insista că rezultatul licitaţiei - pentru care francezii fuseseră indicaţi câştigători prin antepronunţare a ministrului - trebuie prezentat public rapid.
Acum, la CNSC, Şantierul Naval Constanţa şi Naval Group au cerut ca ministerul să fie obligat să efectueze toate demersurile şi să emită toate actele prealabile necesare în vederea comunicării către ofertanţi a rezultatului licitaţiei şi să comunice acest rezultat.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Consiliul a respins însă contestaţia.
La începutul anului, licitaţia pentru achiziţia celor patru corvete multifuncţionale destinate Marinei Militare Române, procedură pregătită încă din vara anului 2017, prin redactarea actului normativ, dar nefinalizată nici astăzi, a fost suspendată, Departamentul pentru Armamente din Ministerul Apărării sesizând Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel pentru "suspiciuni rezonabile" privind derularea în deplină legalitate a procedurii.
La acest moment, dosarul corvetelor a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Atunci a fost fost sesizat Parchetul Militar cu argumentul că situaţia este de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”. Poate fi invocată o scurgere de informaţii privind ofertele depuse în licitaţii, preţurile fiind publicate la câteva zile în presa din Franţa şi România şi nu ar fi fost comunicate oficial nici astăzi companiilor, o încălcare a legii penale considerând că toată procedura a fost una clasificată şi nimeni, nici măcar translatorii, nu au putut participa fără aviz de securitate ORNISS.
La finele anului trecut, preşedintele PSD Liviu Dragnea afirma că la nivel guvernamental s-a greşit în privinţa achiziţionării de corvete, pentru că trebuia să fie redactat un contract de tip acord "guvern la guvern" şi adoptată o decizie strategică privind ţara din care provine compania cu care să fie încheiat acest contract. "Să plecăm de la «Le Figaro». Ăla de fapt nu a fost un interviu (cu Ion Iliescu, acesta contestând unele afirmaţii cu atacuri la adresa lui Dragnea - n.r.) de fapt, a fost o discuţie înregistrată cum a fost înregistrată. (...) Dacă este ceva neadevărat şi s-a dovedit că a fost ceva neadevărat, adică o mistificare, înseamnă că undeva este un interes, un interes incorect sau nelegitim. Tot în Franţa a apărut în nu mai ştiu ce ziar de mai mic tiraj, dar trebuia să apară, că Guvernul francez este foarte supărat pe mine că eu blochez Ministerul Apărării să nu care cumva să cumpere corvetele de la francezi, pentru că vreau să le dau la olandezi. Pe ce se bazează asta? Pe nimic. Ce încearcă de fapt? Să pună presiune pe Ministerul Apărării să facă corvetele cu francezii. Habar n-am cu cine o să le facă. (...) Aici cred că s-a greşit de către ministrul Apărării precedent, sau de către Guvern, acest tip de contracte de o asemenea valoare, de o asemenea importanţă strategică, trebuia făcut de tip acord guvern la guvern şi luată decizia strategică cu care ţară să mergi, că nu se cumpără biciclete, se cumpără corvete, dincolo de faptul că este un miliard şi ceva de euro, cred, sunt foarte importante pentru sistemul de apărare al României", a spus atunci Dragnea la Antena 3.
Grupul Naval Francez este încă implicat într-un scandal de corupţie în Malaysia, pentru vânzarea, în 2002, a două submarine, fiind vehiculate suspiciuni de mită în relaţia cu autorităţile acestui stat şi ridicate semne de întrebare faţă de moartea anumitor persoane implicate în tranzacţie.
Anchetele derulate până acum nu au relevat probe în acest sens, iar acuzaţiile au fost negate de ambele părţi, Reuters anunţând însă, la finele anului trecut, că ancheta a fost redeschisă.
Tot Reuters anunţa, în 2017, că procurorii francezi au deschis o anchetă legată de potenţiala "corupţie a funcţionarilor străini" în cazul unui contract de 7,5 miliarde de euro între DCNS şi Brazilia pentru vânzarea a 5 submarine.
Grupul francez a negat acuzaţiile de fiecare dată, transmiţând că respectă legislaţia fiecărei ţări, dar rămâne faptul că în trecut au primit condamnări pe aceste fapte, iar în prezent sunt reprezentanţi anchetaţi de autorităţile franceze.
În acelaşi timp, conform unor relatări recente, Şantierul Naval Constanţa, asociat cu Grupul Naval Francez, s-a adresat unui şantier naval din Turcia pentru a cere muncitori care să lucreze în România la nave cu destinaţie militară, articolul de presă pe această temă punctând ideea că Turcia ar intra în posesia proiectelor şi detaliilor acestor produse strategice şi că solicitarea relevă că Şantierul Naval Constanţa nu ar putea face faţă la producţia acestor nave.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
