România a fost, cu 73.444 ha de suprafaţă afectată de incendii, ţara care a suferit cele mai mari pagube produse în zonele protejate în 2019, relevă un raport al Comisiei Europene potrivit căruia 2019 a fost anul cu cele mai dezastruoase efecte ale incendiilor de pădure pe plan mondial din istoria recentă, în care au ars peste 400.000 de hectare de teren natural european, iar un număr record de zone naturale protejate au fost afectate de incendii forestiere.
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a prezentat vineri a 20-a ediţie a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, pentru anul 2019.
”În anul cu cele mai dezastruoase efecte ale incendiilor de pădure pe plan mondial din istoria recentă, peste 400 000 de hectare (ha) de teren natural european au ars şi un număr record de zone naturale protejate au fost afectate de incendii forestiere”, arată CE.
Conform constatărilor din raport, schimbările climatice au continuat să aibă efecte negative asupra duratei şi intensităţii pericolului de incendii în Europa. Încă din luna martie, înainte de „sezonul incendiilor” în majoritatea ţărilor, suprafaţa totală din UE afectată de incendii era deja mai mare decât media anuală a ultimilor 12 ani.
”Cu toate acestea, datorită unei mai bune pregătiri şi unei reacţii mai eficiente, sezonul 2019 a fost unul dintre cele mai bune de până acum în ceea ce priveşte prevenirea accidentelor şi a pierderii de vieţi omeneşti”, precizează CE.
Din raportarea naţională a reieşit că, dintre statele membre, Spania, Portugalia şi Polonia au înregistrat cel mai ridicat număr de incendii din ţările UE în 2019;
Raportul mai arată că România a fost, cu 73.444 ha de suprafaţă afectată de incendii, ţara care a suferit cele mai mari pagube produse în zonele protejate în 2019, conform sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS).
”Incendiile de pădure au afectat grav zone protejate 'Natura 2000' din Europa: O suprafaţă de 159.585 ha a fost devastată de incendii în 2019 în UE, iar din aceasta, aproape jumătate s-a aflat în aceste zone extrem de importante pentru biodiversitate. Sezonul 2019 a fost, în ciuda acestui fapt, unul dintre cele mai bune în ceea ce priveşte prevenirea accidentelor şi a pierderii de vieţi omeneşti: Din cauza incendiilor de pădure şi-au pierdut viaţa doar trei persoane din ţările incluse în raportul pe 2019”, mai arată raportul.
Cartografierea rapidă realizată de serviciul Copernicus de gestionare a situaţiilor de urgenţă a fost activată de 35 de ori pentru a se solicita ajutor în scopul combaterii incendiilor forestiere în 2019, cele mai multe activări anuale de până acum.
„De peste douăzeci de ani, Centrul Comun de Cercetare lucrează cu ţări de pe teritoriul întregii Europe pentru a furniza informaţiile cele mai actuale despre tendinţele cu privire la incendiile de pădure, contribuind la eforturile de prevenire şi diminuând impactul dezastruos care se produce atunci când izbucnesc incendii. Modificarea condiţiilor meteorologice asociată cu schimbările climatice sporeşte riscul izbucnirii unor incendii forestiere peste tot în lume. Cunoştinţele şi dovezile ştiinţifice sunt esenţiale pentru luarea celor mai eficace măsuri pentru prevenirea acestor incendii, ocrotirea pădurilor noastre, conservarea biodiversităţii şi protejarea vieţilor”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, responsabilă de Centrul Comun de Cercetare.
Strategia în domeniul biodiversităţii, propusă în mai ca parte din Pactuş verde european, prevede acţiuni pentru îmbunătăţirea sănătăţii pădurilor europene şi consolidarea rezilienţei noastre la incendiile forestiere, incluzând şi obiectivul de plantare a cel puţin 3 miliarde de copaci până în 2030.
„Europenii au văzut imagini înfiorătoare cu incendii de pădure de pe coasta de vest a Statelor Unite, din Siberia, Australia şi regiunea amazoniană. Focul a devastat însă şi pădurile Europei. O parte din soluţia care ne va permite să evităm producerea unui eveniment de dimensiuni atât de catastrofale constă în protejarea şi gestionarea pădurilor noastre astfel încât să le scadă vulnerabilitatea la incendii, lăsând şi natura să se apere”, spune comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius.
Mecansimul de protecţie civilă al UE a fost activat de cinci ori pentru incendii de pădure şi a fost modernizat prin intermediul rescEU în 2019, creându-se o rezervă europeană nouă care include avioane şi elicoptere de stingere a incendiilor.
„Datele şi informaţiile privind riscurile de incendii forestiere şi de răspândire a acestora sunt vitale, întrucât ne ajută să le prevenim şi să fim pregătiţi, dar şi să reacţionăm mai rapid şi mai eficace atunci când izbucnesc incendii de pădure dezastruoase. Datorită rescEU şi mecanismului de protecţie civilă al UE consolidat, suntem gata să sărim în ajutor pretutindeni în Europa şi dincolo de graniţele ei”, spune comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei are o contribuţie esenţială la reducerea riscurilor legate de dezastrele provocate de incendii de pădure în Europa şi pe plan mondial, prin intermediul dezvoltării şi funcţionării EFFIS şi a sistemului mondial de informare privind incendiile forestiere (GWIS).
Rapoartele privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord constituie o sursă incomparabilă de informaţii pentru entităţile responsabile de gestionarea incendiilor şi factorii de decizie din ţările europene şi din cele învecinate. Acestea furnizează statistici oficiale cu privire la impactul incendiilor de pădure, raportate anual de administraţiile responsabile cu gestionarea incendiilor din ţările respective.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
