Livrările de gaze ruseşti către Europa au fost vineri sub nivelul cererii, evoluţie care coincide cu un val de căldură timpuriu care a cuprins sudul continentului, alimentând îngrijorările că ar putea avea dificultăţi să îşi refacă stocurile înainte de sezonul de iarnă, transmite Reuters.
Ucraina a oprit luna trecută o rută de tranzit de gaze către Europa, dând vina pe interferenţa forţelor ruse de ocupaţie, în timp ce livrările de gaze ale Rusiei către multe ţări europene au fost întrerupte complet din cauza nerespectării noului mecanism de plată în ruble impus de Moscova.
CARE SUNT RUTEILE CHEIE PENTRU GAZELE RUSEŞTI ÎN EUROPA?
Rusia furnizează aproximativ 40% din necesarul de gaze naturale al Europei, mai ales prin conducte.
Livrările de anul trecut au fost de aproximativ 155 de miliarde de metri cubi (bcm). Coridorul de tranzit prin Ucraina livrează în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene.
Ucraina a închis luna trecută conducta cheie de tranzit Sohranovka, care trece prin teritoriul ocupat de ruţi în estul ţării.
Ţările europene au încercat să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc. Rusia a oprit deja livrările de gaze căître unele state, care au respins cererea Rusiei pentru o nouă metodă de plată.
Dar altele, inclusiv Germania, încă mai au nevoie de gaze ruseşti şi încearcă să îşi refacă rezervele de gaze epuizate.
Rutele alternative de gaze către Europa care nu trec prin Ucraina includ conducta Yamal-Europe, care traversează Belarus şi Polonia până în Germania, şi Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică până în Germania.
Conducta Yamal-Europa are o capacitate de 33 de miliarde de metri cubi (bcm), aproximativ o şesime din exporturile de gaze ruseşti către Europa. Gazul curge spre est prin conducta din Germania până în Polonia de ceva timp.
Moscova a aplicat sancţiuni proprietarului părţii poloneze a conductei Yamal-Europa care transportă gaze ruseşto în Europa.
Cu toate acestea, Polonia se poate descurca fără flux invers de gaz pe conducta Yamal, a spus ministrul pentru climă.
Austria, Italia, Slovacia, Republica Cehă şi Germania primesc volume mai mici prin Nord Stream 1, care reprezintă aproximativ 40% din fluxurile de conducte ruseşti către UE.
Franţa a raportat că nu a primit gaze ruseşti din Germania din 15 iunie.
Kremlinul a spus că reducerile de aprovizionare nu au fost premeditate, dând vina pe sancţiunile occidentale pentru o întârziere a returnării echipamentelor trimise pentru întreţinere în Canada.
Nord Stream 1 va suferi, de asemenea, o oprire anuală completă în perioada 11-21 iulie.
DE UNDE POATE OBŢINE GAZE EUROPA?
Unele ţări au opţiuni alternative de aprovizionare, iar reţeaua de gaze a Europei este interconectată, astfel încât livrările să poată fi partajate, deşi piaţa globală a gazelor era strânsă chiar înainte de criza din Ucraina.
Germania, cel mai mare consumator de gaze ruseşti din Europa, care a oprit certificarea noii conducte Nord Stream 2 din Rusia din cauza războiului din Ucraina, ar putea importa gaze din Marea Britanie, Danemarca, Norvegia şi Ţările de Jos, prin conducte.
Norvegia, al doilea mare exportator al Europei, după Rusia, a crescut producţia pentru a ajuta Uniunea Europeană să îşi atingă obiectivul de a pune capăt dependenţei de combustibilii fosili ruşi până în 2027. Compania britanică Centrica a semnat un acord cu Equinor, din Norvegia, pentru furnizarea suplimentară de gaze către Regatul Unit pentru următoarele trei ierni.
Marea Britanie nu se bazează pe gazele ruseşti şi poate exporta şi în Europa, prin conducte.
Europa de Sud poate primi gaze azere prin Conducta Trans Adriatică către Italia şi Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP) prin Turcia.
Statele Unite au declarat că pot furniza Uniunii Europene 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) în acest an.
Uzinele de GNL din SUA produc la capacitate maximă, dar o explozie de săptămâna trecută la un terminal important de export de GNL din Texas îl va menţine inactiv până în septembrie, iar ulterior va funcţiona doar parţial până la sfârşitul anului 2022.
Terminalele de GNL din Europa au, de asemenea, o capacitate limitată pentru importuri suplimentare, deşi unele ţări europene spun că sunt în căutarea unor modalităţi de extindere a importurilor şi stocării.
Germania se numără printre ţările care doresc să construiască noi terminale GNL. Ţara planifică să construiască două terminale în doar doi ani.
Polonia, care îşi asigură aproximativ 50% din consum cu gaze ruseşti sau aproximativ 10 miliarde de metri cubi, a spus că poate obţine gaze prin două legături cu Germania. În octombrie, va fi deschisă o conductă care permite fluxul de până la 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an între Polonia şi Norvegia.
EXISTĂ ALTE OPŢIUNI PENTRU A ACOPERI NECESARUL DE GAZ?
Mai multe ţări ar putea încerca să umple orice decalaj în aprovizionarea cu energie apelând la importurile de energie electrică prin interconectoare de la vecinii lor sau prin stimularea producerii de energie din energie nucleară, regenerabile, hidroenergetică sau cărbune.
Disponibilitatea nucleară este în scădere în Belgia, Marea Britanie, Franţa şi Germania, din cauza centralelor care se confruntă cu întreruperi pe măsură ce îmbătrânesc, sunt dezafectate sau eliminate treptat.
Europa a încercat să renunţe la cărbune pentru a îndeplini obiectivele climatice, dar unele centrale pe cărbune au fost repornite de la jumătatea anului 2021 din cauza creşterii preţurilor la gaze.
Oficialii germani se pregătesc, de asemenea, pentru orice oprire bruscă a aprovizionării cu gaze ruseşti, cu un pachet de urgenţă care ar putea include preluarea controlului asupra firmelor de importanţă majoră, au declarat trei persoane familiarizate cu problema, pentru Reuters.
Situaţia aprovizionării cu gaze este ”tensionată”, dar livrările germane de gaze sunt stabile în acest moment, a declarat vineri Bundesnetzagentur, autoritatea de reglementare a energiei din Germania.
Între timp, Italia ar putea declara săptămâna viitoare stare de alertă pentru gaze, dacă Rusia va continua să reducă livrările cu gaze, au spus două surse guvernamentale, care ar avea ca scop reducerea consumului de gaze, raţionalizarea gazelor pentru utilizatorii industriali şi creşterea producţiei de energie pe cărbune.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
