Sectorul energetic ar avea nevoie de investiţii totale în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro în perioada 2021-2030, în producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice, potrivit unui proiect publicat Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a anunţat declanşarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă “Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030” se supune procedurii de evaluare de mediu, conform HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
"Numai în sectorul energetic (producere, transport, distribuţie energie electrică) în perioada 2021-2030 vor fi necesare investiţii totale în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro", se arată în documentul consultat de News.ro, care prezintă un grafic al investiţiilor necesare în perioada 2021-2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor şi măsurilor viitoare (scenariul WAM - Modelling scenario with additional measures/ Scenariu de modelare pe baza măsurilor adiţionale/suplimentare).
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Din suma totală de 22,6 miliarde de euro, 9,8 miliarde euro vor fi direcţionate în reţele, 12 miliarde euro în centralele electrice, iar alte 800 de milioanede euro în boilere pe abur.
Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziţia energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană.
Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit mai multe obiective privind energia şi clima la nivelul anului 2030, astfel: Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu 1990; Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030; Obiectivul privind îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% în 2030; Obiectivul de interconectare a pieţei de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.
Pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, până la data de 31 decembrie 2018. Proiectele PNIESC stabilesc obiectivele şi contribuţiile naţionale larealizarea obiectivelor UE privind schimbările climatice. România a transmis propriul proiect PNIESC la acea dată, se arată în document.
Având în vedere estimările autorităţilor, România va atinge un grad de interconectare de cel puţin 15,4% din capacitatea totală instalată până în anul 2030.
În ceea ce priveşte cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiţie pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puţin 34%.
În consecinţă, nivelul de ambiţie cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit faţă de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă iniţial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naţionale la cele ale „Raportului de îmbătrânire Proiecţii economice şi bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016-2070)”, corelat cu scoaterea din operare a capacităţilor pe cărbune.
"Astfel, pentru atingerea nivelului de ambiţie cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacităţi adiţionale de SRE (Surse Regenerabile de Energie, n.r.) de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea acestei ţinte este necesară asigurarea unei finanţări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanţe corespunzătoare a reţelelor electrice, dar şi a flexibilităţii producerii de E-SRE prin instalarea de capacităţi de back up pe gaze naturale, capacităţi de stocare şi utilizarea de tehnici inteligente de management a reţelelor electrice",
Comisia Europeană a menţionat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să îşi propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară şifinală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficienţă energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România ţinteşte un consum primar de energie de 32,3 Mtep (milioane tone echivalent petrol), respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obţinând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referinţă PRIMES 2007.
În ceea ce priveşte dimensiunea securităţii energetice, Comisia a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin care facilitează îndeplinirea obiectivelor din domeniul securităţii energetice cu accent pe diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei energetice.
"Pentru a asigura securitatea energetică la nivel naţional, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce priveşte diversificarea resurselor, respectiv: Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiţie în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre; Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bazăde cărbune–cu scopul de a asigura o tranziţie sustenabilă către o producţie de energie electrică cu emisii reduse de carbon; Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica; Prelungirea duratei de operare şi construcţia de capacităţi noi nucleare; Dezvoltarea de noi capacităţi pe SRE şi integrarea cu alte pieţe din regiune precum şi promovarea utilizării hidrogenului; Dezvoltarea/optimizareainfrastructurii existente a reţelelor de energie electrică şi gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacităţii de preluare a energiei produse din RES şi asupra nivelului de interconectivitate; Dezvoltarea capacităţilor de stocare", se precizează în document.
În ceea ce priveşte cercetarea, inovarea şi competitivitatea, Guvernul României îşi propune să elaboreze Strategia Naţională de Specializare Inteligentă pentru perioada 2021 –2027, prevăzută a fi publicată în al doilea trimestru al anului 2020. Strategia intenţionează să definească obiectivele naţionale şi ţintele de finanţare în domeniul cercetării, inovării şi competitivităţii, abordând astfel recomandarea Comisiei.
În vederea asigurării consumului de energie, capacitatea instalată va creşte cu aproximativ 35% în 2030 faţă de 2020, datorită instalării noilor capacităţi de energie eoliană (de 2.302 MW până în 2030) şi solară (de 3.692 MW până în 2030), fapt care va determina o creştere a producţiei interne de energie, asigurând astfel un grad de independenţă energetică mai ridicat.
"Impactul pozitiv se poate vedea în special în reducerea dependenţei de importuri din ţări terţe, de la un nivel de 20,8% preconizat în 2020, la 17,8% în 2030, reprezentând unul dintre cele mai scăzute niveluri de dependenţă a importurilor de energie din Uniunea Europeană. De asemenea, este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unităţi în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale, retehnologizarea unei unităţi nucleare, precum şi construcţia cel puţin unei noi unităţi nucleare până în 2030", mai relevă documentul.
De asemenea, România va contribui la procesul de decarbonare al UE, având în vedere că în 2030 totalul emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele economiei naţionale vor fi reduse cu aproximativ 50% faţă de 1990.
La nivelul anului 2017 ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie a depăşit ţinta de 24% asumată pentru anul 2020 (24,5% în 2017), precum şi evoluţia aşteptată a acesteia, proiecţiile realizate pe baza ipotezelor utilizate la realizarea acestui Plan indică atingerea unei ponderi globale de 30,7% SRE la nivelul anului 2030.
Conform ipotezelor de calcul utilizate, consumul final brut de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul de Încălzire&Răcire este preconizat a creşte cu 24% în perioada 2021 –2030, având în vedere disponibilitatea surselor de biomasă (în principal lemne de foc şi deşeuri agricole), cu respectarea criteriilor de durabilitate.
O alternativă la nivelul anului 2030 o reprezintă introducerea pompelor de căldură în satisfacerea nevoilor de încălzire (în contextul scăderii estimate a costurilor pompelor de căldură de cel puţin 25% la nivelul anului 2030, comparativ cu valorile din prezent, fără a lua în calcul măsurile de sprijin la nivel naţional şi european, care ar putea conduce la o scădere şi mai accentuată a acestor costuri), precum şi instalarea de panouri solare pe acoperişuri.
În cazul energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, a fost setată o ţintă la nivel european de 14% din consumul final de energie în transporturi la nivelul anului 2030, pentru fiecare stat membru. La nivelul anului 2030, sunt prevăzute a fi în circulaţie aproximativ 700.000 de autoturisme electrice private (inclusiv hibrid) şi aproximativ 650.000 de puncte de încărcare (din care aproximativ 40.000 în regim de încărcare rapidă şi semi-rapidă). Ţinta la nivelul anului 2030 ia în calcul nivelul actual al cotei SRE-T (6,56% la nivelul anului 2017) şi implicit eforturile necesare pentru a ajunge la o valoare de 14,2% în 2030.
De asemenea, în calculul ţintei s-a avut în vedere ca ponderea biocombustibililor şi a biolichidelor, precum şi a combustibililor din biomasă consumaţi în transporturi (biocombustibili convenţionali) să nu depăşească mai mult de 7% din consumul final de energie din sectorul transportului rutier şi feroviar.
Proiecţiile la nivelul anului 2030 prevăd o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 5.255MW şi a celor fotovoltaice de până la aprox. 5.054MW.
În ceea ce priveşte consumul final brut de energie, conform scenariului WAM, se preconizează o creştere de aproximativ 2,7% în perioada 2021-2030, cu o creştere accentuată până în 2025, urmând apoi o scădere datorată măsurilor de eficienţă energetică. Acest consum este defalcat pe cele 3 sectoare de interes: încălzire şi răcire, energie electrică şi transport. Potrivit proiecţiilor de calcul, la nivelul anului 2030, sectorul de încălzire şi răcire este responsabil de aproximativ 50% din consumul final brut de energie.
Potrivit datelor disponibile şi scenariului WAM, cantitatea de energie regenerabilă utilizată în termoficarea centralizată, având ca sursă energia geotermală, este proiectată să crească de la 31 ktep în 2016 la 45 ktep la nivelul anului 2030.
Având în vedere ipotezele şi proiecţiile de calcul utilizate, care iau în considerare creşterea producţiei industriale şi a nivelului de trai–reflectat în creşterea consumului de energie, consumul primar de energie este preconizat să atingă 32,3 Mtep în 2030, faţă de un nivel de 32,1 Mtep în 2020.
Traiectoriile consumului primar, cât şi al celui final de energie indică o reducere mai lentă în perioada 2020 –2025, înregistrând scăderi de 2,4% în cazul consumului primar, respectiv de 2,9% în cazul consumului final.
Proiectul Strategiei de Renovare pe Termen Lung (SRTL) propune măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi cele de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie prin renovarea stocului naţional de clădiri. Într-un consum final estimat pentru anul 2019 de 22,86 Mtep, stocul naţional de clădiri are o pondere de 41,64%, având un consum estimat de 9,52 Mtep.
Pentru implementarea scenariului recomandat, SRTL avansează un cuantum al investiţiilor necesare de 12,8 miliarde euro. Suplimentar, o sumă estimată la 1 miliard euro ar trebui angajată pentru acoperirea costurilor de asistenţă tehnică.
Industria, transporturile şi sectorul rezidenţial ar putea contribui în cote aproximativ egale (fiecare cu un procent de 29%) la atingerea obiectivului privind eficienţa energetică în perioada 2021–2030 (noi economii anuale de circa 1,83 Mtep).
În ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale, România are în vedere în mod special dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria –România –Ungaria –Austria (BRUA) şi, de asemenea, dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre. Interconectările existente vor continua să fie utilizate pe direcţia Nord Vest (Medieşul Aurit), Sud Est (Isaccea) cu Ucraina, pedirecţia Vest cu Ungaria, pe direcţia Sud cu Bulgaria şi pe direcţia Est cu Republica Moldova.
La 31 decembrie 2018, Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale avea peste 13.350 km de conducte magistrale de transport, din care aproximativ 370 km conducte de transport internaţional, peste 1.100 staţii de reglare măsurare, trei staţii de comprimare gaze naturale cu putere instalată de circa 28,94 MW (planul de dezvoltare PDSNT 2019 –2028 aprobat ANRE).
România îşi propune să finalizeze procesul de liberalizarea pieţei de energie electrică la sfârşitul anului 2020, respectiv a pieţei de gaze naturale până la 30 iunie 2020.
Documentul mai arată că la nivelul României, 14,4% din gospodării au avut restanţe la facturile de utilităţi în 2018. În comparaţie, media Uniunii Europene se afla la 6,6% în acelaşi an.
Vorbind de sursele de finanţare pentru acest proiect, documentul arată că "Pentru a finanţa necesarul de investiţii aferent PNIESC în perioada 2021 –2030 şi pentru a atinge ţintele şi obiectivele propuse în acest plan, România intenţionează să acceseze diverse surse de finanţare, însă autorii proiectului spun că aceasta este o listă non-exhaustivă".
Astfel, la capitolul Fonduri Structurale sunt menţionate Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC).
Programele operaţionale (PO) propuse, prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României în perioada 2021 –2027 şi care sunt aliniate cu nevoile investiţionale descrise în cadrul PNIESC, sunt: Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, Programele Operaţionale Regionale (care vor fi implementate la nivel de regiune) şi Progamul Operaţional pentru Tranziţie Echitabilă. Sunt totodată prezentate elemente din Programele Operaţionale principale, cu menţiunea că acestea se află în stadiu de propunere la momentul redactării PNIESC şi există posibilitatea ca acestea să sufere modificări ulterioare.
În cazul Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă, alocarea financiară totală este de 5,78 miliarde euro, din care: 3,31 miliarde euro din FEDR, 737,8 milioane euro prin FC şi 1,734 miliarde euro de la bugetul de stat.
Propunerea de alocare pe domenii este după cum urmează: Energie (eficienţă energetică eficienţa energetică, regenerabile, transport energie): 571,42 milioane euro; Mediu - Deşeuri: 142,85 milioane euro, Apă/apă uzată: 4,268 miliarde euro, Biodiversitate: 71,42 milioane euro, Situri contaminate, aer: 71,42 milioane euro.
Pentru capitolul Riscuri (sistemice naţionale, eroziune costieră) sunt prevăzute 350 milioane euro prin FEDR şi 140 milioane euro de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte Instrumentul Teritorial Integrat (ITI Regiunea Vest -Valea Jiului, Regiunea Sud-Est), alocarea financiară totală este de 114,286 milioane euro şi capacitatea administrativă pentru beneficiari (suport pentru elaborarea proiectelor) are o alocare financiară totală de 42,857 milioane euro.
Program Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare are o alocare financiară totală de 2,142 miliarde euro, din care: 1,5 miliarde euro din FEDR şi 642,85 milioane euro de la bugetul de stat. Propunerea de alocare pentru domeniile legate de PNIESC este după cum urmează: Specializare inteligentă (sinergii Horizon, internaţionalizare, tranziţie industrială, nanotehnologii, robotică, infrastructura CDI): 1 miliard euro, eGuvernare, digitalizare, interoperabilitate, cyber-security: 571,42 milioane euro, Instrumente financiare (eficienţă energetică): 71,429 milioane euro.
Pentru Programele Operaţionale Regionale pentru OP2 „o Europă mai verde” este alocată suma de 4,322 miliarde euro (3,025 miliarde euro din FEDR), astfel: Mobilitate, consolidare, regenerare urbană, transport urban (trenuri metropolitane Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov): 3,465 miliarde euro (2,425 miliarde euro din FEDR), Eficienţa energetică a clădirilor din localităţile urbane ce folosesc combustibil solid: 857,134 milioane euro (600 milioane euro din FEDR).
Programul InvestEU prevede o garanţie de la bugetul UE în valoare de 38 miliarde euro pentru mobilizarea capitalului şi atingerea unei ţinte de investiţii estimată la 650 miliarde euro în perioada 2021-2027. Acest instrument se va derula prin intermediul partenerilor de implementare, principalul fiind grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).
Fondul pentru o tranziţie echitabilă (FTJ -Just Transition Fund) poate fi o altă sursă de finanţare. Conform propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziţie justă, Resursele bugetare pentru FTJ ar trebui să fie de 7,5 miliarde euro (la preţurile din 2018), cu posibilitatea de a majora acest nivel, dacă este cazul, la un moment ulterior.
Propunerea de alocare pentru România este de 757 milioane euro şi este condiţionată de aprobarea de către Comisia Europeană a planurilor regionale de tranziţie prevăzute în propunerea de regulament.
Pentru aceste investiţii sunt luate în calcul şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii. În conformitate cu obiectivele noii Comisii Europene, inclusiv cel care vizează ca BEI să devină Banca UE pentru climă/ mediu, sprijinind proiectele şi investiţiile pentru a combate schimbările climatice, priorităţile BEI sunt: Investiţii în eficienţa energetică, Decarbonarea furnizării de energie, Sprijinirea investiţiilor în tehnologii inovative şi noi tipuri de infrastructură de energie; Securitatea aferentă infrastructurii în domeniul energiei.
Potrivit politicii de creditare în domeniul energiei, adoptate în noiembrie 2019, BEI nu va mai finanţa din anul 2022 investiţiile în combustibili fosili, inclusiv gaz, cu excepţia celor care au emisii de 250g CO2/KWh sau mai puţin.
O altă posibilă surse de finanţare este bugetul de stat. În cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia de a întocmi o fişă financiară care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
