O dispută privind mărcile înregistrate, cu privire la o jucărie pentru câini în forma unei sticle de whisky Jack Daniel’s, care se judecă la Curtea Supreme din SUA, ar putea redefini modul în care sistemul judiciar aplică dreptul constituţional de liberă exprimare în dreptul mărcilor, transmite Reuters.
Într-un caz care urmează să fie susţinut miercuri, cei nouă judecători sunt aşteptaţi să folosească această luptă legală pentru a clarifica graniţa dintre parodie, protejată de Primul Amendament al Constituţiei SUA, şi o fraudă care încalcă mărcile comerciale, repercusiunile fiind dincolo de băutură şi accesoriile pentru animale de companie.
O hotărâre urmează să fie emisă până la sfârşitul lunii iunie.
Jack Daniel's Properties Inc, deţinută de Brown-Forman, cu sediul în Louisville, Kentucky, face apel la decizia unei instanţe inferioare conform căreia jucăria de mestecat ”Bad Spaniels”, a VIP Products din Phoenix, ”este o operă expresivă”, protejată de Primul Amendament.
Unele companii şi-au exprimat îngrijorarea că o decizie împotriva Jack Daniel's le-ar slăbi controlul asupra mărcilor şi reputaţiei lor.
Alţii susţin că o hotărâre în favoarea producătorului de whisky ar înăbuşi drepturile la libertatea de exprimare.
”Acesta este un caz interesant, deoarece este o instanţă căreia îi pasă de Primul Amendament, dar îi pasă şi de afaceri. Şi acesta este un caz în care acele interese se intersectează într-un mod care este cam greu de rezolvat”, a declarat Elizabeth Brannen, partener la firma de avocatură Stris & Maher, care a lucrat în cazuri de proprietate intelectuală în faţa Curţii Supreme.
Jucăria imită celebrele sticle de whisky Jack Daniel's, cu modificări umoristice pe teme canine, înlocuind ”Old No. 7” cu ”The Old No. 2, on your Tennessee Carpet” şi descrierile alcoolului cu ”43% Poo By Vol. ." şi ”100% mirositoare”.
”Jack Daniel’s iubeşte câinii şi apreciază o glumă bună la fel de mult ca oricine”, le-a spus compania judecătorilor. Dar lui Jack Daniel’s îi plac şi mai mult clienţii şi nu vrea ca aceştia să fie confuzi sau să asocieze whisky-ul său fin cu excrementele de câine”.
Curtea de Apel pentru al 9-lea Circuit al SUA din San Francisco, în hotărârea sa din 2020 în favoarea VIP, a citat o decizie din 1989 a Curţii de Apel pentru al 2-lea Circuit al SUA din New York, într-un caz introdus de legenda de la Hollywood Ginger Rogers.
Actriţa a dat în judecată fără succes pentru a bloca lansarea filmului din 1986 ”Ginger and Fred” al regizorului Federico Fellini, care face referire la faimosul ei parteneriat de dans cu actorul Fred Astaire.
Acest precedent permite artiştilor să folosească mărci comerciale dacă au relevanţă artistică pentru o lucrare şi nu ar induce în mod explicit consumatorii în eroare, să creadă că proprietarul mărcii comerciale a aprobat-o.
Jack Daniel's a spus că, în temeiul deciziilor din Circuitul 2 şi 9, ”oricine ar putea folosi o marcă faimoasă pentru a vinde jucării sexuale, jocuri de băut sau bong-uri cu marijuana, în timp ce induce clienţii în eroare şi distruge o marcă de miliarde de dolari, totul în numele pur şi simplu al distracţiei.
Administraţia preşedintelui Joe Biden susţine apelul Jack Daniel's, spunând într-un briefing că al 9-lea Circuit ar fi trebuit să aplice standardul normal pentru încălcarea mărcii comerciale, dacă un produs creează o probabilitate de confuzie, parodia fiind printre mai mulţi factori de luat în considerare.
Proprietari proeminenţi de mărci, inclusiv Nike, Campbell Soup, Patagonia şi Levi Strauss, au declarat Curţii Supreme că al 9-lea Circuit a aplicat în mod greşit ”testul Rogers” produselor de consum şi că o decizie pentru VIP le-ar ameninţa capacitatea de a-şi proteja mărcile de actorii răi.
VIP Products a spus că o hotărâre care să favorizeze Jack Daniel's ar face mai uşor pentru proprietarii mărcilor comerciale să înăbuşe libertatea de exprimare.
”Fiecare caz privind primul amendament are un efect de propagare în alte domenii. Deci acest lucru nu poate fi văzut ca fiind compartimentat în lumea mărcilor înregistrate”, a declarat avocatul VIP, Ben Cooper, de la firma Dickinson Wright, într-un interviu.
”Ori de câte ori discursul unei persoane este limitat, pe toţi ceilalţi îi deranjează”, a adăugat Cooper.
Un grup de profesori specializaţi în proprietate intelectuală a declarat instanţei că Primul Amendament este ”atacat de proprietarii de mărci cărora le lipseşte simţul umorului, monopolizează discuţiile despre mărcile lor şi exagerează prejudiciul cauzat de referinţele expresive la mărcile lor comerciale”.
Megan Bannigan, partener la firma Debevoise & Plimpton, a spus că impactul renunţării la testul Rogers ar putea ”depăşi cu mult parodia” şi ”ar afecta orice expresie”.
Colectivul de artă modernă din Brooklyn MSCHF, care s-a confruntat cu procese privind mărcile comerciale de la Nike şi Vans, a depus un document pentru susţinerea argumentului VIP.
Avocatul său, Bill Patterson de la firma Swanson Martin & Bell, a declarat că acest caz este ”extrem de important pentru MSCHF, deoarece îi ameninţă capacitatea de a contesta şi comenta cultura în afara paradisurilor sigure ale galeriilor cu pereţi albi”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
